Articolul precedent |
Articolul urmator |
839 37 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-03-15 21:41 |
SM ISO690:2012 CHEPTEA, Dumitru, CARTALEANU, Dumitru. Modificările funcționale ale organismului jucătorilor de fotbal în procesul de antrenament. In: Culegere de rezumate științifice ale studenților, rezidenților și tinerilor cercetători, 21 iunie 2017, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: CEP ”Medicina”, 2017, p. 41. ISBN 978-9975-3168-4-2. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Culegere de rezumate științifice ale studenților, rezidenților și tinerilor cercetători 2017 | ||||||
Conferința "2017 - Anul „Nicolae Testemițanu”" Chișinău, Moldova, 21 iunie 2017 | ||||||
|
||||||
Pag. 41-41 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Introducere. Modificările fiziologice determinate de jocul de fotbal sunt influenţate de caracterul şi metodica antrenamentului, starea sănătăţii și nivelul pregătirii fizice a sportivilor. Scopul lucrării. Studierea modificărilor funcționale ale organismului sportivilor în procesul de antrenament. Material și metode. În studiu au fost incluși un grup de 50 de fotbaliști cu vîrstele cuprinse între 13-18 ani care se ocupă cu acest gen de sport de la 2-8 ani. S-au folosit metodele tradiţionale de investigaţii fiziologice a sistemului circulator, nervos central, neuromuscular, respirator. Rezultate. Modificările fiziologice ale oranismului sportivilor se caracterizează prin următoarele: sporirea frecvenței cardiace de la 82,7±2,48 pînă la 130±3,07 băt/min, a tensiunii arteriale sistolice de la 115±1,6 la 125,0±2,16 mmHg, a tensiunii arteriale diastolice de la 83,0±1,4 până la 89,1±2,02 mmHg, a tensiunii arteriale pulsatile de la 31,7±1,61 până la 36,4±2,05 mmHg, a tensiunii dinamice medii de la 98,8±1,17 până la 107,0±1,91 mmHg, volumului sistolic de la 59,0±1,43 la 65,7±2,0 ml, minut volumului cardiac de la 4871,4±202,88 la 8495,9±333,86 l/min și scăderea rezistenței periferice a vaselor sanguine de la 1727,7±80,16 la 1091±56,37 dina-5. Din partea sistemului nervos central se evidențiază o prelungire a perioadei de latență vizuală de la 91,4±7,57 la 133,0±4,94 ms și a perioadei de latență auditivă de la 151,6±11,5 la 169±8,83 ms. Din partea sistemului respirator se observă o scădere a capacității vitale a plămânilor de la 3,3±0,15 la 3,19±0,15l. Modificările sistemului musculoscheletal se caracterizează prin creșterea nesemnificativă a forței musculare de la 38,5±1,73 la 39,0±1,8 kg și scăderea rezistenței musculare de la 7,9±0,89 la 4,42±0,4 sec. Concluzii. Efortul fizic sistematic duce la schimbări fiziologice a tuturor sistemelor de organe, primele implicate în procesele de adaptare fiind sistemele nervos central și circulator. |
||||||
Cuvinte-cheie jucători de fotbal, modificări funcționale, antrenament |
||||||
|