Prezentul demers pune in discuţie factorii sociali şi condiţiile istorice care au determinat apariţia şi evoluţia reprezentaţiilor de teatru popular ca fenomene etno-sociale de afirmare a culturii tradiţionale, păstrate şi promovate in contemporaneitate. Constatăm că incă in antichitate practicarea obiceiurilor populare cu implicarea mascării ritualice a fost motivată de necesitatea indivizilor de a se travesti şi deghiza cu ajutorul măştilor pentru a suscita, pe de o parte, legătura spirituală cu făpturile divine, cu moşii şi strămoşii neamului, cu personajele totemice ale localităţii, in acest fel considerand că vor fi sub patronajul benefic al divinităţilor invocate, iar pe de altă parte, mascarea in personaje mitice urmărea şi perspectiva apotropaică de a obţine protecţia reală sau magică impotriva acţiunilor nefaste ale demonilor, zeităţilor sau forţelor supranaturale maligne, care, in viziunea poporului, persecută şi perturbează existenţa umană. Actantul purtător al măştii in perioada primitivă era marcat de valoarea sacră a ei, realizand o transpunere in timpul şi spaţiul profan. Transfigurarea magică evoluează treptat in cea ludică, atestată in obiceiurile  de familie şi calendaristice, unde se produce desacralizarea măştii ritualice. Forma evoluată a transfigurării este cea dramatică, intalnită in componentele teatrului folcloric, unde, pe langă actul ceremonial, se manifestă preponderent aspectul spectacular al jocurilor actuale cu măşti, iar dispoziţia psihologică a artistului amator (actant al reprezentaţiei dramatice) se transmite publicului receptor. Analizand studiile care vizează subiectul aflat in discuţie, observăm că practicarea reprezentaţiilor de teatru popular la diferite etape temporale scot in evidenţă mutaţiile survenite pe parcurs, anunţand tendinţele de demitizare a măştilor, cand actanţii inscenărilor dramatice ajung să se emancipeze de influenţa preceptelor şi să perceapă predilect latura spectaculară a fenomenului. Cu toate acestea, funcţionarea preceptelor nu dispare cu desăvarşire, acestea se afirmă constant in localităţile rurale cu o tradiţie arhaică a fenomenului dramatic.