Rolul Zemstvei Basarabene in educaţie agricolă
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
585 9
Ultima descărcare din IBN:
2023-01-19 17:57
SM ISO690:2012
SÎCIOV, Serghei. Rolul Zemstvei Basarabene in educaţie agricolă. In: Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare, Ed. 10, 30-31 mai 2018, Chișinău. Chișinău: Institutul Patrimoniului Cultural, 2018, Ediția 10, p. 131. ISBN 978-9975-84-063-7.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare
Ediția 10, 2018
Conferința "Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare"
10, Chișinău, Moldova, 30-31 mai 2018

Rolul Zemstvei Basarabene in educaţie agricolă


Pag. 131-131

Sîciov Serghei
 
Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM
 
 
Disponibil în IBN: 11 iunie 2018



Teza

Unul dintre cele mai importante proiecte educaţionale ale zemstvei basarabene a fost deschiderea a trei şcoli agricole, unde au fost instruiţi agronomi. Rolul lor era dezvoltarea agriculturii in Basarabia. Prima propunere de a deschide nişte şcoli in domeniul agriculturii a fost făcută incă in anul 1879. Şcolile au fost deschise in anul 1893, in satul Grinăuţi (pentru judeţele Hotin, Soroca, Bălţi), altă – in satul Cucuruzeni (pentru judeţele Chişinău şi Orhei) şi in satul Purcari (pentru judeţele Bender, Akkerman şi Ismail). Scopul şcolilor agricole era răspandirea cunoştinţelor de bază ale agriculturii in randul populaţiei locale. In special, in ceea ce priveşte cultivarea tutunului, vinificaţia, fierăria, tamplăria. Datorită unor circumstanţe dificile, şcoala nu avea mijloace financiare speciale pentru fermele agricole, iar pentru a rezolva această problemă s-a hotărat ca participarea elevilor la munca agricolă să fie obligatorie. Un sprijin pentru ţărani in imbunătăţirea culturii agricole, zemstva gubernială l-a realizat prin organizarea prelegerilor şi a conversaţiilor tematice publice. Şcolile din Cucuruzeni, Purcari şi Grinăuţi erau instituţii de gradul intai, de patru ani de studiu. Copiii inscrişi la şcoală trebuiau să cunoască subiecte generale in volumul cursurilor şcolilor populare primare. In şcoala agricolă au intrat copii care au absolvit cursuri de şcoli ministeriale cu o singură clasă şi cu două clase, in varstă de pană la 14 ani şi nu mai mari de 15 ani, unde tinerii primeau instuire profesională in următorii patru ani. La dispoziţia şcolilor au fost puse 500 de desetine de teren pentru a le folosi in calitate de livezi, podgorii şi ferme de creştere a animalelor. Şcolile agricole au fost finanţate din fonduri de stat şi din bugetul zemstvei guberniale.