In urmă cu peste două decenii, cu ocazia publicării unor descoperiri monetare de la Suceava, o emisiune moldovenească puțin cunoscută, situată de Oct. Iliescu in perioada 1432-1457, a fost atribuită lui Ștefan al II-lea, pe baza asemănării dintre „sigla heraldică” obscură de pe revers și aceea insoțind scutul de pe reversul unora dintre emisiunile deja atribuite principelui. Tot atunci, a fost formulată ipoteza că această „siglă heraldică”, avand aspectul literei Π surmontată de cruce, era stema Țării de Jos a Moldovei. Ulterior, aceeași figură, de data aceasta foarte clară, a fost observată pe inelul sigilar al lui pan Galeș (comis și parcălab de Orhei in epoca lui Ștefan cel Mare), descoperit la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei, Republica Moldova). Recent, Lilia Dergaciova a confirmat, in teza de doctorat susținută la Institutul de Arheologie „Vasile Parvan”, pe baza unui material nou, mai bine conservat, atat existența unor emisiuni monetare cu această „siglă heraldică” plasată in scut, pe revers, cat și atribuirea lor lui Ștefan al II-lea (in perioada asocierii la domnie cu Iliaș, cand stăpanea in Țara de Jos). O piesă excepțională, pe care autorul a examinat-o in 2016, intr-o colecție privată, se adaugă dosarului. Este vorba de un fier de marcat caii cu un semn de aceeași formă, descoperit intamplător, impreună cu monede ale Hoardei de Aur și moldovenești, la Lărguța. Pe baza analogiilor menționate, el poate fi datat in secolul al XV-lea. Analiza datelor disponibile intărește ideea că „sigla heraldică” prezentă pe toate aceste piese este stema Țării de Jos. Aspectul ei geometric sugerează că provine din sistemul de semne (tamgale) din epoca Hoardei de Aur, fiind, probabil, adoptată in această formă (cu cruce) imediat după separarea, in 1369, a principatului Țării de Jos de imperiul oriental.