Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
1057 20 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-03-17 21:32 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
618.36 (19) |
Științe medicale. Medicină (11143) |
SM ISO690:2012 SAGAIDAC, Irina, FRIPTU, Valentin, SÂRBU, Zinaida. Factori de risc în decolarea prematură de placentă normal inserată: studiu retrospectiv, caz-control. In: Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova, 2016, nr. 4(10), pp. 61-70. ISSN 2345-1467. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova | ||||||
Numărul 4(10) / 2016 / ISSN 2345-1467 | ||||||
|
||||||
CZU: 618.36 | ||||||
Pag. 61-70 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Introducere. Decolarea prematură de placentă normal inserată (DPPNI) este una din cauzele de hemoragii masive în trimestrele 2 și 3 de sarcină, cauzând o rată de morbiditate și mortalitate maternă și fetală înaltă. În prezent, sunt publicate tot mai multe date despre factorii obstetricali care participă la realizarea patogenică a DPPNI. Totodată, aceste date rămân controversate, iar factorii de risc pentru DPPNI diferă în funcție de regiune, statut socio-economic și nivel de asistență medicală. Material și metode. A fost efectuat un studiu statistic retrospectiv a 355 de cazuri de DPPNI, care au avut loc în două maternități de nivel terțiar din Republica Moldova în perioa da 2010-2014. Lotul de comparare a constituit 355 de cazuri obstetricale fără această patologie, care au fost selectate conform metodei perechilor potrivite (l. engl. matched pair) după vârstă și statut social. Pentru analiza statistică au fost aplicate testele t-Student, raportul șanselor (OR). Rezultate. Studiul a cuprins 355 de gestante cu termenul de sarcină după 22 de săptămâni. Nașterea prematură a fost înregistrată în 49,9% vs. 7% cazuri (p<0,001). Au fost identificați următorii factori de risc, care au contribuit la dezvoltarea DPPNI: hipertensiunea gestațională (OR=29,36), hipertensiunea esențială (OR=18,08), sindromul antifosfolipidic (OR=10,26), moartea antenatală a fătului (OR=10,26), iminența de întrerupere a sarcinii prezente (OR=6,84), obezitatea (OR=6,63), preeclampsia (OR=6,46), malformațiile uterine (OR=4,62), sângerările vaginale pe parcursul sarcinii prezente (OR=3,47), restricția de creștere intrauterină a fătului (OR=3,12), polihidramniosul (OR=2,66), avortul spontan în anamneză (OR=2,40) și anemia (OR=1,98). Concluzie. Gestantele cu anamneză obstetricală prin avort spontan, naștere prematură, fie sunt diagnosticate cu malformații uterine, ale căror sarcină, pe parcurs, s-a complicat cu sângerări vaginale, iminență de întrerupere a sarcinii, hipertensiune gestațională, polihidramnios, moarte antenatală a fătului, restricție de dezvoltare a fătului și/sau anemie, necesită includerea în grupul de risc major pentru DPPNI, cu aplicarea măsurilor de profilaxie a dezvoltării acesteia prin conduita, rezolvarea corectă și oportună a sarcinii. |
||||||
Cuvinte-cheie factori de risc, hipertensiune, decolare prematură de placentă normal inserată, moarte antenatală a fătului |
||||||
|