Factori de risc în decolarea prematură de placentă normal inserată: studiu retrospectiv, caz-control
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
1057 20
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-17 21:32
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
618.36 (19)
Științe medicale. Medicină (11143)
SM ISO690:2012
SAGAIDAC, Irina, FRIPTU, Valentin, SÂRBU, Zinaida. Factori de risc în decolarea prematură de placentă normal inserată: studiu retrospectiv, caz-control. In: Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova, 2016, nr. 4(10), pp. 61-70. ISSN 2345-1467.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova
Numărul 4(10) / 2016 / ISSN 2345-1467

Factori de risc în decolarea prematură de placentă normal inserată: studiu retrospectiv, caz-control
CZU: 618.36

Pag. 61-70

Sagaidac Irina, Friptu Valentin, Sârbu Zinaida
 
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“
 
 
Disponibil în IBN: 9 martie 2017


Rezumat

Introducere. Decolarea prematură de placentă normal inserată (DPPNI) este una din cauzele de hemoragii masive în trimestrele 2 și 3 de sarcină, cauzând o rată de morbiditate și mortalitate maternă și fetală înaltă. În prezent, sunt publicate tot mai multe date despre factorii obstetricali care participă la realizarea patogenică a DPPNI. Totodată, aceste date rămân controversate, iar factorii de risc pentru DPPNI diferă în funcție de regiune, statut socio-economic și nivel de asistență medicală. Material și metode. A fost efectuat un studiu statistic retrospectiv a 355 de cazuri de DPPNI, care au avut loc în două maternități de nivel terțiar din Republica Moldova în perioa da 2010-2014. Lotul de comparare a constituit 355 de cazuri obstetricale fără această patologie, care au fost selectate conform metodei perechilor potrivite (l. engl. matched pair) după vârstă și statut social. Pentru analiza statistică au fost aplicate testele t-Student, raportul șanselor (OR). Rezultate. Studiul a cuprins 355 de gestante cu termenul de sarcină după 22 de săptămâni. Nașterea prematură a fost înregistrată în 49,9% vs. 7% cazuri (p<0,001). Au fost identificați următorii factori de risc, care au contribuit la dezvoltarea DPPNI: hipertensiunea gestațională (OR=29,36), hipertensiunea esențială (OR=18,08), sindromul antifosfolipidic (OR=10,26), moartea antenatală a fătului (OR=10,26), iminența de întrerupere a sarcinii prezente (OR=6,84), obezitatea (OR=6,63), preeclampsia (OR=6,46), malformațiile uterine (OR=4,62), sângerările vaginale pe parcursul sarcinii prezente (OR=3,47), restricția de creștere intrauterină a fătului (OR=3,12), polihidramniosul (OR=2,66), avortul spontan în anamneză (OR=2,40) și anemia (OR=1,98). Concluzie. Gestantele cu anamneză obstetricală prin avort spontan, naștere prematură, fie sunt diagnosticate cu malformații uterine, ale căror sarcină, pe parcurs, s-a complicat cu sângerări vaginale, iminență de întrerupere a sarcinii, hipertensiune gestațională, polihidramnios, moarte antenatală a fătului, restricție de dezvoltare a fătului și/sau anemie, necesită includerea în grupul de risc major pentru DPPNI, cu aplicarea măsurilor de profilaxie a dezvoltării acesteia prin conduita, rezolvarea corectă și oportună a sarcinii.

Introduction. Abruption of normally inserted placenta (ANIP) is one of the causes of massive bleeding in 2nd and 3rd trimesters of pregnancy, causing a high morbidity and maternal and fetal mortality rates. Currently, more data have been published about obstetrical risk factors participating in the pathogenesis of placenta abruption. However, these data remain controversial and risk factors for placenta abruption vary because of region, socio-economic status and different level of care. Material and methods. A retrospective statistical study of 355 cases of ANIP that occurred in two maternity units of tertiary level in Moldova between 2010 and 2014 was conducted. The control group represented 355 obstetrical cases without placental abruption, which were “matched – pair” according to age and social status. Statistical analysis was done with the help of Student’s t test, and odds ratios (OR). Results. The study included 355 pregnant women, with more than 22 weeks of gestation. Premature birth was registered in 49.9% vs. 7% of cases (p<0.001). The following risk factors which contributed to the development of placental abruption were identified: gestational hypertension (OR=29.36), essential hypertension (OR=18.08), antiphospholipid syndrome (OR=10.26) antenatal fetal death (OR=10.26), imminence of pregnancy interruption (OR=6.84), obesity (OR=6.63), preeclampsia (OR=6.46), uterine malformations (OR=4.62) vaginal bleeding present during pregnancy (OR=3.47), intrauterine growth restriction of the fetus (OR=3.12), polyhydramnios (OR=2.66), history of spontaneous abortion (OR=2.40) and anemia (OR=1.98) . Conclusions. Pregnant women with an aggravated obstetrical history, by the presence of a miscarriage, premature birth, or that are diagnosed with congenital uterine malformation, whose pregnancy was complicated with vaginal bleeding, imminence of abortion, gestational hypertension, polyhydramnios, antenatal fetal death, intrauterine growth restriction of the fetus and / or anemia should be included in a risk group for developing placenta abruption, prophylactic measures must be applied, accurate and timely conduct and resolution of pregnancy is required as well.

Cuvinte-cheie
factori de risc, hipertensiune,

decolare prematură de placentă normal inserată, moarte antenatală a fătului