Terminologia reprezintă partea esenţială a metalimbajului şi, totodată, un indice de maturitate şi vitalitate ştiinţifică a acestuia. Termenul metalimbaj, adică limbaj determinat al cărui obiect este alt limbaj, interferează cu cel de metasemiotică. Se ştie, însă, că lingvistica este singura ştiinţă din sfera cunoaşterii umane, al cărei instrument de studiu coincide cu obiectul de studiu, ea fiind vorbire despre vorbire, adică limbaj despre limbaj, deci metalimbaj. Ca domeniu lexical care denumeşte noţiunile speciale ale ştiinţei şi tehnicii şi integrându-se în stilul ştiinţific al limbii literare, terminologia este o condiţie sine qua non pentru progresul ştiinţei (disciplinei) date. După cum se ştie, terminologia – concepută ca un sistem de noţiuni şi de termeni corespunzători acestor noţiuni – manifestă în fiecare domeniu al cunoaşterii o funcţie extrem de importantă: pe de o parte, este parte integrantă şi esenţială a metodologiei utilizate într-o disciplină, orientare, curent sau şcoală; pe de altă parte, ea reprezintă baza limbajului utilizat pentru descrierea fragmentului realităţii supus explorării investigaţionale. Necesitatea esenţială, de fixare, de menţinere a descrierii dintre obiectul ontic, real, preexistent în cercetare şi obiectul epistemic, rezultat al cunoaşterii, trebuie să fie realizată cu/sau în primul rând prin intermediul terminologiei. După părerea noastră, unul dintre cele mai mari inconveniente ale terminologiei, ca componentă esenţială a metalimbajului lingvistic, se referă la semantica impropriu repartizată între ontologie şi epistemologie, dat fiind faptul că terminologia, întâi de toate, nu este o nomenclatură înregistrată în dicţionare (atunci când chiar ea poate fi un obiect de studiu), ci un instrument de cunoaştere şi, îndeosebi, un instrument de comunicare ştiinţifică într-o funcţionare reală, concretă.

Terminology is an essential part of metalanguage and also an indicator of its scientific maturity and vitality. The term metalanguage, that is "determined language whose object is another language", interferes with that of metasemiotics. It is known, however, that linguistics is the only science in the field of human knowledge, whose instrument of study coincides with the object of study, being speech about speech, that is language about language, thus metalanguage. As lexical domain naming the specific notions of science and technology and integrating into the scientific style of literary language, terminology is a sine qua non condition for the advancement of that given science (discipline). As it is known, terminology - conceived as a system of notions and terms corresponding to these notions - has in every area of knowledge an extremely important function: on the one hand, it is integral and essential part of the methodology used in a discipline, orientation, current or school, on the other hand, it is the basis of the language used to describe the fragment of reality subjected to investigational exploration. The essential need of fixing, maintaining and respecting description between the ontic, real, object pre-existing in the research and the epistemic object, the result of knowledge, must be accomplished with/or primarily through terminology. In our opinion, one of the biggest drawbacks of terminology, as essential component of linguistic metalanguage, is the semantics improperly shared between ontology and epistemology, given that terminology is not first of all a nomenclature registered in dictionaries (when it can be itself an object of study), but an instrument of knowledge and particularly, an instrument of scientific communication in a real, concrete functioning.