Impactul antropic asupra formării fracţiei aminoacide a azotului din sol şi rezervelor sale
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
945 4
Ultima descărcare din IBN:
2023-09-11 13:50
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
631.416.1:631.445.4:633.3 (1)
Știința solului. Pedologie. Cercetări pedologice (715)
Plante de nutreț cu excepţia ierburilor (120)
SM ISO690:2012
FRUNZE, Nina. Impactul antropic asupra formării fracţiei aminoacide a azotului din sol şi rezervelor sale. In: Ştiinţa Agricolă, 2015, nr. 1, pp. 42-46. ISSN 1857-0003.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Ştiinţa Agricolă
Numărul 1 / 2015 / ISSN 1857-0003 /ISSNe 2587-3202

Impactul antropic asupra formării fracţiei aminoacide a azotului din sol şi rezervelor sale
CZU: 631.416.1:631.445.4:633.3

Pag. 42-46

Frunze Nina
 
Institutul de Microbiologie şi Biotehnologie al AŞM
 
 
Disponibil în IBN: 6 iulie 2015


Rezumat

Studiul de faţă relevă date noi privitoare la compoziţia fracţionară a azotului aminoacidic din sol şi a rezervelor sale (0,45-1,6 t/ha) în cernoziomul tipic al asolamentelor furajere, cu 7 sole, în raport cu rezervele humusului (0,79-2,16%) şi azotuluii brut (9,85-30,59%). A fost stabilit conţinutul formelor azotului hidrolizat (43,73-74,6%), dar şi aportul aminoacizilor individuali în formarea azotului aminoacidic (0,22-11,07%). Azotul a 6 aminoacizi (alanina, acidul aspartic, glicina, arginina, acidul glutamic şi serina) din asolamentele furajere constitue circa 67% din azotul total al aminoacizilor. Ponderea a 9 aminoacizi în formarea rezervelor de azot (lizina, leucina, prolina, treonina, histidina, valina, izoleucina, cistina şi fenilalanina) atinge 30%. Cel mai mic aport în acest proces l-au avut tirozina, metionina şi acidul a-aminobutiric. Pentru comparaţii s-au analizat probe de sol prelevate dintr-o fâşie forestieră (biocenoză naturală). Rezultatele obţinute demonstrează superioritatea solului de ţelină în formarea fondului de azot aminoacidic (1,6 t/ha) faţă de cele arate (0,45-1,14 t/ha). Modificările structurale ale celor din urmă pot fi caracterizate prin analogie cu modificările din structura comunităţilor microbiene, care de obicei se observă în cazul situaţiilor considerate ca fiind stresante.

New data have been obtained regarding the fractional composition of soil amino acid nitrogen and its reserves (0.45 to 1.15 t/ha) in typical chernozem (in a seven-field-rotation system with fodder crops) compared with humus reserves (0.7 to 2.16% ) and gross nitrogen (14.07 to 43.27%). The content of hydrolyzed nitrogen forms was determined (43.73 to 74.6%), as well as the contribution of individual amino acids to the formation of amino acid nitrogen (0.22 to 11.07%). The nitrogen of six amino acids (alanine, aspartic acid, glycine, arginine, glutamic acid and serine) constitutes 67% from the total nitrogen of amino acids. The rate of nine amino acids (lysine, leucine, proline, threonine, histidine, valine, isoleucine, cystine, and phenylalanine) in the formation of nitrogen reserves ranges up to 30%. Tyrozine, methionine and a –aminobutyric acid have made the least contribution to this process. For comparison, soil samples from a forest strip (natural biocenosis) were also analyzed. The obtained results show the superiority of virgin soil in the formation of amino acids nitrogen (1.6 t/ha), as compared witn arable soils (0,45-1,14 t/ha). Structural changes in the latter ones could be characterized by analogy with the modifications in the structure of microbial communities, which are usually observed in the case of situations that are considered as stressful.

Cuvinte-cheie
Asolament, Cernoziom tipic,

Culturi furajere, Azot aminoacidic,

Humus.