Religia – instituţie socială
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
1944 155
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-24 23:35
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
316.74:2(478) (2)
Sociologia culturii. Contextul cultural al vieții sociale (794)
RELIGIE. TEOLOGIE (786)
SM ISO690:2012
CĂLCÂI, Gheorghe. Religia – instituţie socială. In: Analele Institutului Naţional de Cercetări Economice, 2014, nr. 2, pp. 133-141. ISSN 1857-3630.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Analele Institutului Naţional de Cercetări Economice
Numărul 2 / 2014 / ISSN 1857-3630 /ISSNe 1857-3630

Religia – instituţie socială
CZU: 316.74:2(478)
JEL: N3, N30,P36

Pag. 133-141

Călcâi Gheorghe
 
Academia de Ştiinţe a Moldovei
 
 
Disponibil în IBN: 28 aprilie 2015


Rezumat

Criza ideologiei ateismului, tendinţa poporului spre revenire la valorile pierdute a adus la un oarecare “renesans religios”. Sub influenţa transformărilor petrecute s-a modificat însăşi religia ca instituţie socială, au apărut confesiuni şi mişcări religioase noi, s-a schimbat atitudinea populaţiei faţă de religie. Cercetarea a avut ca scop – caracterizarea situaţiei religiei în Republica Moldova şi a comportamentului religios al populaţiei. Baza metodologică a cercetării o constituie concepţiile sociologilor clasici şi contemporani. Au fost utilizate metodele: analiza documentelor oficiale, ancheta bazată pe chestionar, interviul şi observaţia sociologică. În text se analizează funcţiile instituţiei religiei, reflectarea principiilor ei în sociologia clasică şi contemporană. Regimul sovietic a supus religia nimicirii: majoritatea bisericilor au fost închise sau distruse, slujit orii lor – judecaţi sau executaţi. În perioada dominaţiei forţelor democratice situaţia instituţiei religiei s-a schimbat radical: s-a mărit considerabil numărul locaşurilor sfinte, a slujitorilor cultelor, a crescut interesul populaţiei faţă de religie. Datele cercetării sociologie demonstrează că 94,8% dintre respondenţi merg la biserici, 83,8% au încredere în aceste aşezăminte, iar 83,2% se declară oameni religioşi. În încheiere se aduc unele concluzii şi recomandări implementarea cărora ar contribui la crearea condiţiilor prielnice pentru alegerea şi practicarea confesiunilor religioase dorite de fiecare om.

Cuvinte-cheie
instituţie,

religie, comunităţi religioase,

sociologie clasică şi contemporană, încredere în biserică