Principala cauză de disfuncţie diastolică (DD) a VS, având cea mai mare prevalenţă, este HTA. Progresia cardiopatiei hipertensive spre insuficienţă cardiacă include diverse modificări survenite la nivelul ventriculului stâng – remodelare concentrică şi hipertrofie ventriculară stângă (HVS), a căror valoare prognostică este recunoscută. Disfuncţia diastolică are importanţă prognostică şi existenţa acesteia califică pacientul într-o clasă de risc cardiovascular sporit. Depistarea precoce a anomaliilor de relaxare miocardică necesită combinaţia mai multor tehnici de ecocardiografie Doppler, inclusiv Doppler tisular pulsat. Peptidele natriuretice au un rol diagnostic complementar cu examenul ecocardiografic.

Alterations of diastolic function are frequent among hypertensives with high prevalence of hypertension, especially in the older population. Diastolic dysfunction predicts subsequent heart failure, and is associated with an increased incidence of all cause mortality. There is evidence that diastolic dysfunction increases the cardiovascular risk. For the assessment of global left ventricular diastolic function, it is recommended to apply diverse techniques of Doppler ecocardiography, such as transmitral Doppler and tissue Doppler. Natriuretic peptides plays a diagnostic role, complementary with ecocardiographic examination.