Omul modern, implicat în forme de responsabilitate complexă pe direcţii, subidentităţi în care este solicitat (profesie, viaţă socială, familie şi statut matrimonial), se află în mare parte absorbit de angajamentele sociale şi dispune de relativ puţin timp liber. Standardele de viaţă se află în continuă creştere, iar în acest context, devine tot mai actual conceptul de calitate a vieții, care relevă faptul că punctele de suport în viața oamenilor sunt reprezentate, în principal, de familie, locuință, loc de muncă, recreație, starea de sănătate, securitatea personală și veniturile. Scopul cercetării îl constituie identificarea principalelor aspecte în relația dintre practicarea sportului și calitatea vieții, prin analiza opiniilor asupra efectelor fizio-psihosociale pe care le produce respectivul comportament (sănătate, performanţă fizică, relaţiile cu prietenii/colegii, motivaţii legate de activităţile fizice, buna dispoziţie, calitatea vieţii proprii, intenţii de schimbare a stilului de viaţă). În vederea atingerii scopului propus, a fost utilizată metoda chestionarului aplicată pe un eșantion care a cuprins 110 femei de 35-45 ani, angajate la munca de birou la diferite întreprinderi. Personalitatea femeilor de această vârstă este antrenată în statute şi roluri sociale încărcate de responsabilităţi, accesul în ierarhia profesională este activ. Chestionarul a cuprins datele formale ale subiecţilor (vârsta, profesia/ocupaţia, şcolaritatea, starea civilă, număr de copii, venit lunar/membru de familie), itemi care vizează variante ale practicării activităţilor fizice, starea de sănătate, opiniile cu privire la stilul de viaţă sănătos, modalităţile generale de petrecere a timpului liber şi intenţii/argumente de schimbare a stilului de viaţă. Din datele obținute, analizate și prelucrate statistic, pot fi constatate următoarele: femeile adulte conştientizează faptul că stilul de viaţă sănătos (având şi componenta activităţilor fizice şi de recreere prin sport) are un impact major asupra sănătăţii şi prelungirii speranţei de viaţă, fiind unul dintre agenţii bunăstătii fizice, sociale şi psihice; subiecții apreciază importanţa sănătăţii şi valoarea activităţilor fizice în îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a stilului de viaţă; sunt înalt apreciate efectele sportului şi în calitatea relaţiilor interumane; activităţile individuale sunt preferate majoritar, în două variante: cea a îngrijirii şi menţinerii corporale prin antrenament specific (fitness, aerobic, alergări), şi alta, care implică prioritar relaxarea în aer liber (plimbări, bicicletă); la această categorie de vârstă se mai identifică două feluri de recreere prin activitate fizică: relativ organizată, care se desfăşoară în centre sportive de profil (fitness, aerobic), şi cea neorganizată, independentă (alergare, plimbări). Analizând motivele pentru care se practică activitatea fizică, opţiunea majoritară identifică „păstrarea, îmbunătăţirea formei fizice”, urmată de „socializare şi bună dispoziţie”, la mai mult de jumătate din subiecţi. Pornind de la rezultatele cercetării, instituțiilor specializate de asanare și agrement li se recomandă elaborarea programelor pentru angajații diverselor întreprinderi în scopul integrării activității fizice în programul saptamânal al acestora, fapt care va contribui la îmbunătățirea calității vieții acestora.