Opt fațete ale arhitecturii lui Alexander Bernardazzi
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
47 0
SM ISO690:2012
GRABOVSCAIA, Valentina. Opt fațete ale arhitecturii lui Alexander Bernardazzi. In: Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii durabile de mâine, Ed. 8, 8-9 februarie 2024, Chişinău. Iași – Chișinău-Lviv: 2024, Ediția 9, pp. 186-187. ISSN 2558 – 894X.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii durabile de mâine
Ediția 9, 2024
Conferința "Yesterday’s cultural heritage – contribution to the development of tomorrow’s sustainable society"
8, Chişinău, Moldova, 8-9 februarie 2024

Opt fațete ale arhitecturii lui Alexander Bernardazzi

Eight facets of the architecture of Alexander Bernardazzi


Pag. 186-187

Grabovscaia Valentina
 
Casa-Muzeu „Alexandr Pușkin”
 
 
Disponibil în IBN: 10 mai 2024


Rezumat

Scopul comunicării este de a atrage atenția asupra unor elemente ale clădirilor arhitecturale din Chișinău ale celebrului arhitect Alexander Bernardazzi, asociate cu ideile francmasoneriei. În mare parte datorită lui Bernardazzi, Chișinăul a fost numit „mândră capitală a Basarabiei”. Numele lui Alexander Bernardazzi este trecut printre cei mai faimoși constructori ai așa-numitul „Mare Templu al lui Solomon” (cum ar fi Thomas Sandby, Sir John Soane, Samuel Pepys Cockerell și alții). Presa basarabeană scria despre Bernardazzi: „Era un idealist tipic, care crede în triumful celor mai înalte principii ale vieții – iubirea, bunătatea și frumusețea.” Se știe că în anii 1820 a funcționat la Chișinău o loja masonică multinațională „Ovidiu, 25”, numită la propunerea lui A.S. Pușkin, conform cercetătorului român G. Bezviconi. Interesant de remarcat că în expoziția Casei-Muzeu Chișinău a A.S. Pușkin prezintă un atribut masonic misterios – o coloană octogonală (care amintește de unele elemente arhitecturale ale lui Bernardazzi) cu imagini ale semnelor zodiacale, reprezentând poate un fel de calendar. Autorul s-a bazat pe lucrările lui G. Bezvikonny, A. Pypin și alții.