Lucrarea abordează un studiu comparativ inedit, prin care încercăm o corelare între aspectele demografice și cele ocupaționale pentru două populații reprezentante ale culturii Sântana de Mureș - Cerneahov, care au trăit în arealul Moldovei. Studiul se bazează pe două necropole din zona Botoșanilor și Vasluiului. Ca număr de indivizi, acestea sunt printre cele mai mari cimitire descoperite până acum. Sunt caracteristice perioadei și cuprind atât morminte de inhumație, cât și de incinerație. Perioada culturală Sântana de Mureș - Cerneahov este una marcată de schimbări majore pentru populațiile din spațiul nord-dunărean, atât pe plan militar (retragerea Romană), cât și pe plan social, politic, etnic și cultural. Necropola de la Mihălăşeni din județul Botoșani este birituală, cuprinde 520 de morminte de inhumație şi incineraţie, dintre care au putut fi analizate 495 de schelete; 411 provin din morminte de inhumație şi 84 din morminte de incineraţie. Necropola de la Valea Seacă din județul Vaslui este, de asemenea, birituală, cuprinde 547 de morminte, dintre care 295 sunt de incineraţie, iar 252 de inhumație. Din punct de vedere demografic ne-am ghidat după repartiția pe categorii de vârstă și sexe a indivizilor fiecărei necropole și pe dimensiunea celor două populații. Am apreciat gradul ocupațional prin analiza particularităţilor scheletice considerate în literatura de specialitate ca fiind adaptări funcţionale sau indicatori ocupaţionali şi ai stilului de viaţă. Am pus accent pe modificările entezopatice, urmărind în special indicatorii „sindromului călărețului”. La unii indivizi, în special la bărbați, se regăsesc markeri ai activităților ecvestre ce pot fi asociate cu activitățile cotidiene, dar și cu un efort militar. Așadar, în aceste comunități existau și „militari”. Populațiile din cele două comunități prezintă și semne de activitate non-războinică, acea parte din populație reprezentând marea majoritate (populația civilă/domestică). Astfel, comunitățile este posibil să fi avut în componența lor agricultori, crescători de animale, meșteșugari și, desigur, după cum am remarcat, un procent de războinici. Prin urmare, în secolele III-V d. Hr., la fel ca și în cel următor, perioadele de pace și cele de război alternează.

In this study, we conducted an unprecedented comparative analysis. We will attempt to correlate the demographic and occupational aspects for two populations representing the Sântana de Mureș - Chernyakhov Culture, located in two counties within the region of Moldova. The study is based on two necropolises in the areas of Botoșani and Vaslui. These two necropolises are among the largest in terms of the number of individuals discovered so far. They are characteristic of the period and include both inhumation and cremation graves. This cultural period represents a time of major changes for the populations in the region north of the river Danube in terms of military aspects (Roman withdrawal), social, political, ethnic, and cultural aspects. The Mihălăşeni necropolis in Botoșani County is bi-ritual, comprising 520 graves of both inhumation and cremation, of which 495 skeletons could be analysed, namely 411 from inhumation graves and 84 from cremation graves. The necropolis of Valea Seacă in the Vaslui County is also bi-ritual, with a total of 547 graves, of which295 are cremation graves and 252 are inhumation graves. In terms of demography, we relied on the age and sex distribution of individuals in each necropolis as well as the size of the two populations. We assessed the occupational level through palaeoanthropological analyses, focusing on skeletal characteristics highlighted in the literature as functional adaptations or occupational markers, including enthesopatic changes, particularly the observation of the “horseman syndrome”. Certain individuals, especially men, exhibit markers of equestrian activity that can be associated with both daily activities and military effort. Therefore, these communities also included “military” personnel. The populations in both locations also showed signs of non-warrior activity, which represented the majority. Thus, it is possible that these communities consisted of farmers, herders, craftsmen, and, as observed, a certain percentage of warriors. Consequently, in the 3rd to 5th centuries AD, as well as in the subsequent period, periods of peace and war alternated.