Introducere: Complexul de simptome caracteristice fibromialgiei, care diferă în geneza și severitatea lor, precum și absența predictorilor și biomarkerilor, complică în mod semnificativ diagnosticul diferențial și alegerea unei strategii pentru terapia rațională țintită. Obiectiv: Determinarea interdependenței principalelor simptome clinic ale fibromialgiei. Material și metode: Lotul de studiu a inclus 81 de pacienți cu fibromialgie (anii 2015-2022): 75 femei (vârsta medie 47,9±12,5 ani) și 6 bărbați (51,1±9,6 ani). Durata medie a bolii a fost de 4,7±1,9 ani. Psihotestarea a fost efectuată folosind chestionarul standardizat Beck Depression Inventory. Includerea pacienților în studiu a fost efectuată cu consimțământul lor informat. Prelucrarea statistică a fost efectuată prin StatSoft Statistica 9.0. Rezultate: Intensitatea durerii 1-5 puncte (4,9±0,25) a fost la 37,04%, 6-10 puncte (7,1±1,25) – la 62,96% dintre pacienți: 59,0% și 41,0% pentru bărbați, 33,3% și 66,7% pentru femei. Tulburări de somn în intervalul 1-5 puncte (2,7±0,13) au fost detectate la 76,54% dintre pacienți, 6-10 puncte (6,5±0,12) – în 23,46% din cazuri; respectiv, la bărbați: 72,7% și 27,3%, la femei – 33,3% și 66,7%. Depresia a fost detectată în 77,77% din cazuri (ușoară 46,09%, moderată 41,27%, severă 12,7%, extremă 0%), corelând cu durerea (r=0,825, p<0,001) și tulburările de somn (r=0,731, p<0,01). Concluzii: S-a stabilit că, pe măsură ce crește durata FM, există o creștere accentuată a ratei pacienților cu depresie, în special celei severe și există un paralelism în escaladarea depresiei și severitatea durerilor, care sunt însoțite de tulburările de somn.