În cadrul acestui articol este analizată instituția tranzacției, una din puținele care constituie obiect de reglementare atât pentru legislația civilă, cât și pentru cea procesual civilă și prin intermediul căreia se poate asigura decongestionarea instanțelor judecătorești de multitudinea dosarelor de care sunt copleșite. Fiind o derivată a principiului disponibilității în procesul civil, tranzacția reprezintă acordul părților menit să pună capăt unui proces declanșat sau care ar urma să înceapă, demonstrând numeroase avantaje în raport cu o hotărâre judecătorească, dintre care cel mai important ar fi stingerea conflictului în condițiile stabilite de părți și nu de instanță, ceea ce atenuează efectele disensiunilor dintre părți și lasă loc de noi raporturi contractuale pentru viitor. Beneficiile acestui instrument juridic sunt recunoscute nu doar de către legiuitorul nostru, ci și de forurile legislative ale altor state europene, a căror particularități de reglementare sunt relevate în cadrul acestei cercetări, totodată fiind prezentate în paralel similitudinile sau delimitările în raport cu legislația națională.

This article examines the institution of compromise agreement (settlement), one of the few institutions that are regulated by both civil law and civil procedural law, and by means of which the courts can be relieved of the plethora of cases that overwhelm them. Being a derivative of the principle of availability in civil proceedings, the compromise agreement represents the accordance of the parties to put an end to a lawsuit that has been initiated or is about to be initiated, and has numerous advantages over a court judgment, the most important of which is that it puts an end to the conflict on terms agreed by the parties and not by the court, which mitigates the effects of disagreements between the parties and leaves room for new contractual relations in the future. The benefits of this legal instrument are recognised not only by our legislator, but also by the legislative bodies of other European countries, whose regulatory peculiarities are revealed in this research, while at the same time the similarities or delimitations in relation to national legislation are presented.