Introducere. Sindromul hemolitic uremic atipic (SHU-a) este o patologie rară cauzată de defecte ale complementului, care clinic se manifestă prin leziune renală acută, trombocitopenie şi anemie hemolitică microangiopatică. SHU-a constituie aproximativ 10% din toate cazurile de sindrom hemolitic uremic (SHU) cu o incidență de aproximativ 0,5 per milion pe an și este suspectat la copii cu vârsta mai mică de 6 luni, prezența istoricului familial de SHU și în cazuri de SHU recidivant. Scop. Studierea particularităților clinice și managementului SHU-a la copii. Material și metode. Studiul se bazează pe analiza articolelor originale de specialitate și ghidurilor internaționale publicate pe platformele PubMed, ResearchGate, Elsevier, ScienceDirect publicate în perioada 2018-2023 cu privire la sindromul hemolitic uremic atipic. Rezultate. Alterarea sistemului complement, indusă de defecte genetice sau autoanticorpi reprezintă o cauză majoră în patofiziologia SHU-a. Aproximativ 60% din cazuri de SHU-a sunt induse de defecte în genele ce codifică complementul, ducând la supraactivarea și producția excesivă a fracțiilor C5b-C9, care induc leziuni ale celulelor endoteliale. Genele asociate cu SHU-a includ: CFH, CD46 sau proteina cofactor membranar (MCP), C3, factorul complement I (CFI) și B (CFB), trombomodulină (THBD), plasminogenul (PLG), epsilon diacilglicerol kinaza (DGKE). Manifestările clinice sunt definite prin triada clasică: anemie hemolitică microangiopatică, leziune renală acută și trombocitopenie. Afectarea extrarenală (sistemul nervos central (SNC), cardiovascular, plămânii, pielea, tractul gastrointestinal) poate fi observată la aproape 20% dintre pacienți. Afectarea SNC este cea mai frecventă afectare extrarenală și se observă la 8-48% dintre pacienți. Diagnosticul SHU-a se bazează pe excluderea altor forme de SHU și necesită investigații suplimentare aşa ca aprecierea activității proteazei factorului von Willebrand (ADAMTS-13), testarea anticorpilor pentru proteinele complementului și genotiparea complementului. Tratamentul suportiv se bazează pe principiile generale ale managementului leziunii renale acute (LRA) și include corecția/evitarea supraîncărcării de volum și a dereglărilor electrolitice, controlul hipertensiunii arteriale, sistarea medicamentelor nefrotoxice, transfuzii de masă eritrocitară, inițierea terapiei de dializă după indicații și asigurarea unei nutriții adecvate. Ghidurile elaborate de Kidney Disease: Improving Global Outcomes (KDIGO) și American Society of Hematology (AMH) recomandă Eculizumab - anticorp monoclonal anti-C5, care previne clivajul C5 și formarea C5a și C5b-9, astfel blocând consecințele pro-inflamatorii C5a și pro-trombotice C5b-9 ale activării complementului. Studii recente au raportat că tratamentul cu eculizumab a condus la normalizarea parametrilor hematologici (trombocite și niveluri de lactat dehidrogenază) la 82% dintre pacienți după 26 de săptămâni și ameliorarea funcției renale la 73% dintre pacienți (o scădere cu cel puțin 25% a nivelului creatininei serice). Un alt studiu efectuat pe populația pediatrică supusă terapiei cu Eculizumab a raportat normalizarea parametrilor biochimici în 95% cazuri, iar la 64% a fost posibilă inducerea remisiunii. Tratamentul imunosupresor (steroizi, ciclofosfamidă și rituximab) poate fi administrat pacienților cu SHU-a la care se dezvoltă secundar anticorpi anti-CFH. Concluzii. Dereglarea căii alternative a complementului joacă un rol cheie în patofiziologia SHU-a. Inhibarea sistemului de complement reprezintă o strategie eficientă de tratament, care conduce la normalizarea parametrilor clinico-paraclinici și menținerea funcției renale. Prognosticul SHU-a în majoritatea cazurilor rămâne rezervat. Alterarea treptată a funcției renale în timp duce la boală cronică de rinichi, fiind necesar transplantul renal.

Introduction. Atypical haemolytic uremic syndrome (a-HUS) is a rare pathology clinically manifested by acute kidney injury (AKI), thrombocytopenia and microangiopathic haemolytic anaemia. a-HUS accounts for about 10% of all cases of haemolytic uremic syndrome (HUS) with an incidence of about 0.5 per million per year and is suspected in children younger than 6 months, the presence of a family history of a-HUS and in cases of recurrent HUS. Purpose. Clinical features study and a-HUS management in children. Material and methods. The study is based on the analysis of original specialized articles and international guidelines published on PubMed, ResearchGate, Elsevier, ScienceDirect platforms published in 2018-2023 regarding a-HUS. Results. Complement system alteration, induced by genetic defects or autoantibodies, is a major cause in a-HUS pathophysiology. About 60% of a-HUS cases are caused by defects in the genes encoding complement, leading to overactivation and excessive production of C5b-C9 fractions. Clinical manifestations are defined by the classic triad of microangiopathic haemolytic anaemia, AKI, and thrombocytopenia. The diagnosis of a-HUS is based on the exclusion of other forms of HUS, and requires additional investigations such as assessment of von Willebrand factor protease activity (ADAMTS-13), antibodies testing for complement proteins and complement genotyping. The supportive treatment is based on general principles of AKI management, and includes correction of hydro electrolyte disturbances, control of arterial hypertension, discontinuation of nephrotoxic drugs, red blood cell transfusions, initiation of dialysis therapy as indicated, and provision of adequate nutrition. The guidelines developed by Kidney Disease: Improving Global Outcomes (KDIGO) and American Society of Haematology (AMH) recommend Eculizumab - anti-C5 monoclonal antibody, which prevents the cleavage of C5 and the formation of C5a and C5b-9. Recent studies reported that treatment with eculizumab led to normalization of haematologic parameters in 82% of patients after 26 weeks and improvement of renal function in 73% of patients. Another study conducted on the paediatric population undergoing Eculizumab therapy reported normalization of biochemical parameters in 95% of cases, and in 64% it was possible to induce remission. Immunosuppressive treatment (steroids, cyclophosphamide, and rituximab) can be administered to patients with a-HUS that develops secondarily to anti-CFH antibodies. Conclusions. Inhibition of the complement system is an effective treatment strategy, which leads to clinical-paraclinical parameters normalization and renal function maintenance. a-HUS prognosis in most cases remains reserved. Gradual deterioration of kidney function over time leads to chronic kidney disease, necessitating kidney transplantation.