Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
140 1 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-04-12 13:33 |
SM ISO690:2012 GUDUMAC, Eva, LIVŞIŢ, Irina, BERNIC, Jana. Formațiunile chistice abdominal la copii. In: Arta Medica , 2023, nr. 3S(88), pp. 148-149. ISSN 1810-1852. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Arta Medica | ||||||
Numărul 3S(88) / 2023 / ISSN 1810-1852 /ISSNe 1810-1879 | ||||||
|
||||||
Pag. 148-149 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Scopul lucrării. Afecțiunile chistice abdominale includ formațiuni care diferă după etiologie, structura morfologică și localizarea anatomică. Sunt cunoscute conform clasificației ca adevărate și false ( posttraumatice, infecțioase, parazitare, etc.) Formațiunile date după localizarea lor topografică pot fi mezenterice, chisturi ale omentului mare, intestinale (enterochisturi), ale anexelor uterine, ale organelor parenchimatoase. Obiectivul studiului a fost de a prezenta atitudinea pe care o recomandăm astăzi în rezolvarea chirurgicală a formațiunilor chistice abdominale la copii Materiale și metode. În perioada 2011-2022 la CNȘP de CP Acad. Natalia Gheorghiu, IMșiC au fost internați diagnosticați și supuși intervenției chirurgicale un număr de 75 copii cu vîrsta cuprinsă 3 zile de la naștere – 18 ani. Pacienții au fost evoluați clinic, bioumoral, bacteriologic, imagistic (examenul ecografic, CT cu angiografia), histologic Rezultate. În 49,3% din cazuri au fost internați cu clinica de abdomen acut, din ei 67,6% - cu suspecția la apendicită acută, 10,8% - cu ocluaie intestinală, 2,7% - cu abdomen acut ginecologic, iar 18,9% - cu stări chirurgicale non-acute. În 74, 7% din cazuri a fost prezente dureri abdominale cu localizarea și intensificarea diferită, în 56% - grețuri sau/ și vome, în 26,7% s-a palpat formațiuni abdominale, din ele la 14,7% din cazuri formațiunea a fost vizualizată, iar 12% - au prezentat dereglări de defecație, 2,8% - dereglări de micțiune. Toți pacienții au fost operați: exereza totală – 32%, înlăturarea subtotală sau parțială – 22,6%, înlăturarea totală, dar și cu rezecția a unei segment intestinal – 5,3%, fenestrarea – în 5,3%, înlăturarea formațiunii chistice cu organul afectat (splenectomie, chistovarectomie, chistanexectomie) – în 34,7%. La 41,3% din pacienți a fost diagnosticată peritonită. Concluzii. 1. Chisturile abdominale în caz de întârzieri a diagnosticului sunt grevate de complicații(supurare, infectare, peritonita); 2. Tabloul clinic modificat face dificil diagnosticul precoce și întârzia indicația chirurgicală; 3. Tratamentul chisturilor abdominali este în exclusivitate chirurgical avînd ca obiectiv rezolvarea și excluderea complicațiilor |
||||||
Cuvinte-cheie formaţiune, chist, abdomen, copil, formation, cyst, Abdomen, child |
||||||
|