Articolul precedent |
Articolul urmator |
87 2 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-04-15 21:03 |
SM ISO690:2012 IEPURE, Maria, SCUTARI, Corina. Principiile farmacoterapiei dermatitelor alergice la copii. In: Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță, Ed. 1, 18-20 octombrie 2023, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: 2023, p. 649. ISSN 2345-1476. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță 2023 | ||||||
Conferința "Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță" 1, Chişinău, Moldova, 18-20 octombrie 2023 | ||||||
|
||||||
Pag. 649-649 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Introducere. Dermatita alergică este cea mai frecventă afecțiune alergică stabilită la copii. În Republica Moldova prevalența dermatitei alergice a crescut de la 11,9% în 2009, până la 19,6% la 10 000 de copii, în anul 2021. Astfel, se impune necesitatea studiului principiilor farmacoterapeutice ale acestei afecțiuni la copii. Scopul lucrării. Aprecierea principiilor farmacoterapeutice ale dermatitei alergice la copii. Material și metode. Au fost analizate 37 fișe medicale cu dermatită alergică la copii pe durata a 2 ani (2021-2023), care s-au adresat la medici de familie în condiții de ambulatoriu. Rezultate. Din lotul studiat cu dermatită alergică, s-a stabilit că 42,5% aparțin subtipului extrinsec, iar 57,5% de pacienți aparțin subtipului intrinsec. Cea mai frecventă grupă de vârstă afectată a fost între 1-5 ani. Tratamentul topic a fost un compartiment obligatoriu și important al terapiei complexe a dermatitei alergice. Glucocorticosteroizii au fost remediile de primă linie în tratamentul acutizărilor dermatitei alergice. În cadrul studiului efectuat, cele mai utilizate preparate topice au fost: cremele cu mometasonă, clobetasol şi fluticason. Hidrocortizonul butirat a manifestat eficiență majoră, dar utilizarea lui redusă a fost determinată de prețul majorat al acestuia. Din preparatele antihistaminice de generaţia I cel mai des folosite au fost cloropiramina (43%), clemastina (20%), mebhidrolina (18%) și ciproheptadina (19%), care au fost prescrise cu predilecție în formele acute de dermatită alergică. În formele subacute și cronice s-au utilizat antihistaminicele de generaţia a doua: quifenadina (32%), loratadina (26%), desloratadina (21%), cetirizina (13%) și levocetirizina (8%).Concluzii. Asigurarea medicației antialergice adecvate în asociere cu evitarea acțiunii nefaste a factorilor alergici vor contribui la reducerea incidenței morbidității dermatitei alergice |
||||||
Cuvinte-cheie farmacoterapie, dermatita alergică, copii., pharmacotherapy, Allergic dermatitis, children |
||||||
|