Introducere. Infecția puerperală reprezintă infecția tractului genital, care apare în orice moment a travaliului și până la a 42-a zi postpartum, fiind prezente două sau mai multe dintre următoarele simptome: durere în zona inciziei, febră, lohii purulente, frisoane și subinvoluția uterului. Operația cezariană crește riscul de infecție puerperală de 5- 20 de ori, rămânând principala cauză de morbiditate și mortalitate maternă. Scopul lucrării. Analiza aspectelor de etiologie, diagnostic, tratament și de impact al infecțiilor puerperale. Material și metode. Au fost analizate date din articole relevante din baze de date precum: NCBI, PubMed, Medscape, Oxford Academic. Rezultate. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, rata operației cezariane este într-o continuă creștere la nivel global, reprezentând mai mult de 1 din 5 (21%) din toate nașterile. În Republica Moldova, în ultimii ani incidența nașterii a crescut cu 7,7% fiind de 25%. În pofida tuturor avantajelor, operația cezariană poate fi agravată de complicații grave. Frecvența complicațiilor pe termen scurt după nașterea prin cezariană este: ileus (1020%), endometrită (6-11%), complicații ale plăgii (1-2%), hemoragii masive (2-4%), leziuni chirurgicale (0,2-0,5%) și tromboembolism (240 la 100.000 de nașteri). Factorii de risc pentru dezvoltarea infecției puerperale postoperatorii sunt: igiena precară, anemia, perioada alichidiană îndelungată, examene vaginale frecvente, tehnica operatorie și conduita pre și postoperatorie. Utilizarea antibiotico-profilaxiei în doză unică reduce incidența proceselor infecțioase. Concluzii. Identificarea factorilor de risc și stabilirea corectă a indicațiilor pentru operație cezariană sunt cruciale pentru managementul corect al pacientei în perioada postpartum și diminuarea ratei complicațiilor infecțioase.

Background. Puerperal infection is infection of the genital tract, which occurs at any time of labor and up to the 42nd postpartum day, with presence of two or more of the following symptoms: pain in the area of the incision, fever, purulent lochia, chills and subinvolution of the uterus. Caesarean section increases the risk of puerperal infection by 5-20 times, remaining the main cause of maternal morbidity and mortality. The purpose of the work. Analysis of aspects of etiology, diagnosis, treatment and impact of puerperal infections. Material and methods. Data from relevant articles from databases such as: NCBI, PubMed, Medscape, Oxford Academic were analyzed. Results. According to the World Health Organization, caesarean section rate has been increasing globally, accounting for more than 1 in 5 (21%) of all births. In the Republic of Moldova, in recent years the incidence of childbirth has increased by 7.7% being 25%. Despite all the advantages, caesarean section can be aggravated by serious complications. The frequency of short-term complications after caesarean delivery is: ileus (10-20%), endometritis (6-11%), wound complications (12%), massive hemorrhages (2-4%), surgical injuries (0.20.5%) and thromboembolism (240 per 100,000 births). Risk factors for the development of postoperative puerperal infection are: poor hygiene, anemia, long alliquid period, frequent vaginal examinations, operative technique and pre-and postoperative care. The use of single-dose antibioticprophylaxis reduces the incidence of infectious processes. Conclusions. The identification of risk factors and the correct establishment of indications for caesarean section are crucial for the correct management of the patient in the postpartum period and the reduction of the rate of infectious complications.