Articolul precedent |
Articolul urmator |
72 2 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-03-23 22:41 |
SM ISO690:2012 BIVOL, Doina, STASII, Ecaterina. Eficiența terapiei de control în raport cu factorii de risc în astmul bronșic. In: Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță, Ed. 1, 18-20 octombrie 2023, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: 2023, p. 574. ISSN 2345-1476. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță 2023 | ||||||
Conferința "Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță" 1, Chişinău, Moldova, 18-20 octombrie 2023 | ||||||
|
||||||
Pag. 574-574 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Introducere. Incidența astmului bronşic este în continuă creștere, fiind o problemă medicală majoră a secolului XXI care afectează 5-20% din copiii globului pământesc. Factorii declanșatori sunt foarte diverși și sunt asociați nemijlocit cu aderența la tratament. Scopul lucrării. De a studia corelațiile factorilor de risc cu aderarea la terapia „controlor” in astmul bronșic la copii. Material și metode. Studiul a fost efectuat în cadrul secției de Alergologie, perioada martiemai 2023, pe un lot de 50 de copii diagnosticați cu astm bronşic care au urmat tratament de control la domiciliu. Aderența la tratament a fost stabilită pe baza următoarelor criterii: acuzele pacientului, anamneza bolii (raportată la existența factorilor de risc și a comorbidităților), frecvența acutizărilor şi rezultatele spirometriei raportate la indicii evaluării funcției pulmonare, rezultatele investigațiilor de laborator (hemoleucograma - eozinofile, nivelul seric al IgE totale) și paraclinice (spirografia, radiografia cutiei toracice). Rezultate. Factorii declanșatori predominanți au fost: efortul fizic – 40%, umiditatea – 40%, efortul fizic – 40%, infecțiile virale – 30%, praful – 27%, mucegaiul – 17%, pilonul cărora l-a determinat predispoziția ereditară în 47%. 1/4 din pacienți au avut în anamneză dermatită atopică, iar 98% au rinită alergică drept comorbiditate a astmului bronșic. Dezvoltarea fizică supramedie a servit un indice important în dezvoltarea exacerbărilor de astm în 34% cazuri, iar statutul socio-economic precar în 21% a stat la baza monitorizării tratamentului și neaderenței la tratament. S-a determinat IgE majorat în 70% cazuri, dintre care 7% – astm ușor persistent, 49% – astm moderat persistent și 14% – astm sever persistent, incidența valorilor duble de IgE fiind de 13%, triple 17%, iar valoare peste 1000 IU/ml în 17%. Concluzii. Respectarea tratamentului pe trepte ameliorează vădit starea copiilor cu astm bronşic, preîntâmpină agravarea evoluției bolii și contribuie la îmbunătățirea stării generale a copilului, însă aderența la terapie este în simbioză cu înțelegerea cognitivă privitor importanța terapiei de durată, gestionarea factorilor de risc și a comorbidităților existente. |
||||||
Cuvinte-cheie Astm bronşic, factori de risc, aderență, copii., asthma, risk factors, adherence, children |
||||||
|