Introducere. Maladia Dupuytren este o afecțiune caracterizată prin contractura progresivă a fasciei palmare, conducând la afectarea funcționalității mâinii. Diversele tehnici chirurgicale utilizate și eficacitatea lor rămân a fi subiect de cercetare. Scopul lucrării. Acest studiu a avut ca scop analiza diferitor tehnici chirurgicale utilizate în maladia Dupuytren, evaluând ratele de recurență, îmbunătățirea funcțională și satisfacția pacientului. Material și metode. A fost realizat un reviu sistematic prin căutarea în bazele de date electronice: PubMed, Scopus, Elsevier și Embase, pentru studii publicate între 2010 și 2023, care au inclus tehnici chirurgicale și rezultatele acestora, rata de recurență, îmbunătățirea funcțională a mâinii, rezultate raportate de pacienți și rata de complicații. Rezultate. Reviul a inclus 25 de studii, cuprinzând diverse tehnici chirurgicale: fasciectomie deschisă, fasciectomie limitată, aponeurotomie percutană cu ac și injectare de colagenază. Rata de recurență a variat în funcție de tehnicile utilizate, fasciectomia deschisă fiind asociată cu rate mai scăzute de recurență. Ratele de satisfacție ale pacienților au fost, în general, crescute, majoritatea persoanelor experimentând ameliorarea simptomelor și îmbunătățirea funcției mâinii. Ratele de complicații au fost relativ scăzute, cel mai frecvent întâlnindu-se probleme legate de vindecarea plăgilor. Concluzii. Tehnicile chirurgicale utilizate în maladia Dupuytren oferă rezultate variate. Fasciectomia deschisă rămâne o opțiune de încredere pentru obținerea rezultatelor favorabile, cu rate reduse de recurență. Studii comparative suplimentare și urmărirea pe termen lung sunt necesare pentru a optimiza ghidurile de tratament și a optimiza abordările chirurgicale.

Background. Dupuytren’s disease is a common hand condition characterized by progressive contracture of the palmar fascia, leading to impaired hand function. Various surgical techniques are employed to treat Dupuytren’s disease, but their comparative outcomes and effectiveness remain a subject of investigation. Objective of the study. This study aimed to comprehensively analyze different surgical techniques for Dupuytren’s disease, evaluating recurrence rates, functional improvement, and patient satisfaction. Material and methods. A systematic review was conducted by searching electronic databases including PubMed, Scopus, Elsevier and Embase for studies published between 2010 and 2023, including studies reporting on surgical techniques and their outcomes, recurrence rates, hand function improvement, patient-reported outcomes, and complication rates. Results. The review encompassed 25 studies involving various surgical techniques: open fasciectomy, limited fasciectomy, needle aponeurotomy, and collagenase injection. The recurrence rates varied across the techniques, with open fasciectomy generally associated with lower rates compared to other approaches. Functional improvement was observed across all techniques, although the extent varied. Patient satisfaction rates were generally high, with most individuals experiencing relief from symptoms and improved hand function. Complication rates were relatively low, with the most common being wound healing issues. Conclusion. Surgical techniques in Dupuytren’s disease offer varying outcomes. Open fasciectomy remains a reliable option for achieving favorable outcomes with lower recurrence rates. Further comparative studies and longterm follow-up are necessary to refine treatment guidelines and optimize surgical approaches.