Introducere. Fracturile de platou tibial reprezintă aproximativ 1% din totalul fracturilor în populația generală și 8 % în rândul populației de vârstă senilă. Scopul lucrării. Analiza rezultatelor tratamentului chirurgical al pacienților cu fracturi de platou tibial la care s-a determinat prezența implicării doar a coloanei posterioare tratați în clinica de ortopedie și traumatologie „Vitalie Bețișor” în perioada 2016-2021. Material și metode. Am analizat 30 cazuri clinice: 18 femei, 12 bărbați. Implicarea numai coloanei posterioare în 8 cazuri, restul 22 în asociere cu coloana lateral și/sau medială. În 10 cazuri s-a realizat doar abordul posterior, în 20 asociat cu abordul antero-lateral. Tratamentul chirurgical a constat în reducere deschisă și osteosinteza internă realizată prin utilizarea a cel puțin a unei plăci și șuruburi. Rezultate. Pacienții au fost evaluați clinic și imagistic postoperator, rezultatul funcțional a fost apreciat conform Lysholm Knee Scoring Scale, obținându-se un rezultat mediu de 90 puncte. Consolidarea osoasă a fost determinată la o perioadă medie de 12 săptămâni. La 5 pacienți s-au dezvoltat complicații postoperatorii ușoare. Rezultatele au fost dependente de calitatea reducerii, stabilitatea osteosintezei, precocitatea, corectitudinea recuperării funcționale și complianței pacienților. Concluzii. Fracturile de platou tibial cu implicarea coloanei posterioare de obicei necesită tratament chirurgical prin reducerea deschisă prin aborduri posterioare deoarece permit reducerea calitativă, osteosinteza stabilă, recuperare funcțională precoce și corectă.

Background. Tibial plateau fractures represent approximately 1% of the total fractures in the general population and 8% among the senile age population. Objective of the study. Analysis of the results of surgical treatment of patients with tibial plateau in which the presence of involvement of the posterior column treated in the Vitaie Bețișor orthopedics and traumatology clinic during 2016-2021. Material and methods. We analyzed 30 clinical cases: 18 women, 12 men. Involving only posterior column was in 8 cases, 22 cases in association with the lateral and/or medial column. In 10 cases only the posterior approach was performed, in 20 associated with the antero-lateral approach. Surgical treatment consisted of open reduction and internal osteosynthesis performed using at least one plate and screws. Results. Patients were evaluated clinically and imaging postoperatively, the functional result was assessed according to the Lysholm Knee Scoring Scale, obtaining an average result of 90 points. Bone healing was determined at an average period of 12 weeks. Mild postoperative complications developed in 5 patients. The results were dependent on the quality of the reduction, the stability of the osteosynthesis, the precocity, and the correctness of the functional recovery and the compliance of the patients. Conclusion. Tibial plateau fractures involving the posterior column usually require surgical treatment by open reduction through posterior approaches because they allow qualitative reduction, stable osteosynthesis, early and correct functional recovery.