Articolul precedent |
Articolul urmator |
117 0 |
SM ISO690:2012 COTELEA, Valeria, CUROCICHIN, Ghenadie, CIUBOTARU, Eugenia. Automedicația cu antibiotice în infecții respiratorii acute. In: Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță, Ed. 1, 18-20 octombrie 2023, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: 2023, p. 344. ISSN 2345-1476. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță 2023 | ||||||
Conferința "Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță" 1, Chişinău, Moldova, 18-20 octombrie 2023 | ||||||
|
||||||
Pag. 344-344 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Introducere. Automedicația (AM) este o practică răspândită prin folosirea de medicamente depozitate la domiciliu, utilizarea rețetelor vechi și împărtășirea medicamentelor între membrii cercului social. Riscurile AM cu antibiotice (AB) predomină beneficiile potențiale atât pe termen scurt, cât și pe termen îndelungat precum rezistența bacteriană. Scopul studiului. Evaluarea AM și cauzele acesteia în rândul populației urbane. Material și metode. Studiul a cuprins un eșantion de 293 pacienți din zona urbană cu semne de infecții respiratorii acute (IRA). S-a aplicat chestionarul standardizat Happy Audit-2. S-a analizat motivul, sursele de AM; frecvența, complicațiile IRA; cunoștințele despre AB. Rezultate. În IRA 21.5% de respondenți au administrat AB în baza recomandărilor precedente, fără a consulta medicul de familie (MF) sau alt medic și 78.5% au consultat MF. Studiul a constatat că principalul motiv pentru AM a fost în 41.6% de cazuri îngrijorarea agravării IRA. Motive pentru îngrijorare au fost IRA suportată în ultimele 2 luni-29.8% și complicațiile IRA suportate anterior precum: bronșite-59.9%, tonzilite-33.7%, sinusite-24.8%, pneumonii-17.8%, otite12.7% și tusea cu durata de peste 1 săptămână-25.0%. Motivele AM fost în 15.3% de cazuri dificultățile programării imediate la MF și, în 78.3% -convingerea că AB scurtează durata bolii. Studiul a constatat: 50.0% respondenți au știut că AB au efect asupra bacteriilor și 29.0% au fost convinși că AB au efect și asupra virusurilor. Principalele surse de AB au fost: rezervele casnice-34.0%, AB eliberate fără prescripție16.0% și AB împărtășite de rude-10.0%. Concluzii. Automedicația cu AB în IRA este frecvent practicată în rândul populației urbane. Fenomenul este susținut de convingerile și cunoștințele despre AB și condiționat de accesul la AB din rezervele casnice și procurarea din farmacii fără rețetă. Fortificarea măsurilor educaționale despre impactul AM sunt necesare în rândurile populației generale. |
||||||
Cuvinte-cheie automedicație, antibiotice, rezistență la antibiotice., automedicație, antibiotice, rezistență la antibiotice. |
||||||
|