Zona strict protejată a Rezervației „Codrii” ocupă o suprafață de 723 ha și e destinată cercetărilor științifice. Inventarul floristic al zonei include 32 specii de plante ocrotite de stat, ceea ce constituie 52% din totalul speciilor protejate prin lege de pe teritoriul Rezervaţiei „Codrii”. Dintre acestea, 10 specii sunt incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova (ed. III): Athyrium filix-femina, Cephalanthera damasonium, Cephalanthera longifolia, Dryopteris filix-mas, Epipactis purpurata, Nectaroscordum bulgaricum, Ornithogalum flavescens, Polypodium vulgare, Scopolia carniolica și Thelypteris palustris. Scopul studiului a constat în identificarea și descrierea populațiilor de Nectaroscordum bulgaricum Janka, specie vulnerabilă, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova, ed.3, 2015. În Republica Moldova specia se află la limita de nord a arealului, este protejată teritorial în Rezervația „Codrii”, rezervațiile peisagistice „Hâncești”, „Căpriana-Scoreni”, „Cărbuna” și în rezervația naturală de plante medicinale „Logănești”. Specia prezintă element ponto-balcanic, iar arealul ei cuprinde Peninsula Balcanică, Cipru, România, Crimeea, Caucazul de Vest, Asia Mică. Au fost identificate și descrise 11 populații de Ceapăbulgărească în subparcelele: 40E, F, K; 41B, J, K; 42H; 46A, E, D și 49E, tipul de stațiune, Deluros de cvercete cu gorunete, goruneto-șleauri pe platouri, versanți însoriți și semiînsoriți, cu soluri cenușii. Au fost preluate coordonatele geografice și elaborată harta cu localizarea populațiilor identificate. În rezultatul studiului, a fost evaluată starea de conservare a speciei din zona cu protecție integrală a Rezervației „Codrii” și stabilit momentul zero de monitoring. În următorii ani, va continua monitorizarea populațiilor cu estimarea tendinței speciei de Nectaroscordum bulgaricum pe termen lung. Cercetările au fost efectuate în cadrul proiectului: 20.80009.7007.01 „Evaluarea vegetaţiei spontane din Republica Moldova pentru conservarea şi utilizarea durabilă a diversităţii plantelor şi resurselor genetice vegetale în contextul adaptării la schimbările climatice”.