Este incertă istoria apariției răzeșilor în istoriografie, unde multiplele ipoteze apărute cu privire la originea lor, la rolul lor în marile episoade ale perioadei medievale și în economia Moldovei nu reliefează o direcție efectivă la cercetarea Horei răzeșilor. Dimitrie Cantemir este primul mare scriitor care îi descrie pe răzeși în lucrarea sa dedicată istoriei, geografiei și etnografiei țării sale, de altfel, ca și cronicile medievale sau documentele de cancelarie. Aici, răzeșii sunt descriși ca „ultimii dintre boieri” care „locuiesc câte mai mulți în sate și își lucrează singuri moșiile”. Din cele expuse, deducem că răzeșii sunt țărani gospodari, care își administrau singuri proprietățile de pământ arabil, locuind într-un număr cât mai mare într-o anumită zonă. Deci, și dansurile sau horele, despre care se menționează în articol, poartă un caracter de masă, unde cercul este sentimentul spațiului propriu, iar jucătorii cu o ținută dreaptă a bustului demonstrează măiestria lor de dans înaintea tuturor. În prezent, una din mărturiile dansului Hora răzeșilor o întâlnim în repertoriul ansamblurilor sau formațiilor de dansatori profesioniști sau de amatori. Drept exemplu avem Hora răzeșilor orheieni din cadrul repertoriului Baletului Național JOC și Hora răzeșilor întâlnită în repertoriul ansamblului STRĂMOȘEASCA. Pentru a face o analiză transparentă a dansului Hora răzeșilor din Republica Moldova, este necesar de un număr variat de hore dansate de „răzeși”, însă și cele două dansuri menționate mai sus vor servi o valoroasă sursă de documentare pentru cercetarea dansului Hora răzeșilor din Republica Moldova.