Filosofia și perspectiva umană este genericul sub care și-a desfășurat lucrările Conferința științifică consacrată Zilei Mondiale a Filosofiei, ediția a optsprezecea, în 17 noiembrie 2022. Prima ediție a acestei manifestări a fost desfășurată de Institutul de Filosofie, Sociologie și Științe Politice, actualmente de Secția Filosofie a Institutului de Istorie. Această serie de evenimente științifice se înscrie în contextul strategiilor UNESCO, organizație care, în 2002, la sesiunea a 169-a, a adoptat Strategia în Filosofie, act strategic scopul căruia rezidă în promovarea ponderii filosofiei în lumea contemporană. În cadrul dezbaterilor asupra strategiei și adoptării acesteia, s-a convenit să se declare anual a treia zi de joi a lunii noiembrie Ziua Mondială a Filosofiei. UNESCO, prin declarația sa de marcare la nivel mondial a Zilei Filosofiei, a confirmat rolul major pe care îl joacă filosofia în viața intelectuală și practica umanitară, or, după cum afirma Aristotel, „Toate științele sunt mai necesare, decât filosofia, însă mai minunată ca ea nu este nici una”. UNESCO adopta în 2005 Strategia Intersectorială în Filosofie cu scopul de a iniția un cadru instituțional pentru favorizarea acestei discipline, pe care o consideră „conștiința intelectuală și etică a Națiunilor Unite”. Turnanta ideatică prezentată în strategia Intersectorială în Filosofie este axată pe următoarele trei direcții: - promovarea dialogului și analizei filosofice a problemelor contemporaneității; - încurajarea studierii filosofiei; - promovarea și propagarea cunoștințelor filosofice. Conform documentului enunțat, anume aceste aspecte majore sunt chemate să faciliteze înțelegerea profundă, veridică, pluridimensională a rolului și rostului net pozitiv al filosofiei în dezvoltarea societății contemporane. Aspecte care pe timp de pandemie sunt mai mult decât necesare pentru a face față provocărilor multiple. Or, filosofia din totdeauna a participat la viața cetății susținând că în toate acțiunile care se desfășoară este impetuos necesar să se promoveze valorile general umane, identitare sau comunitare. Astfel, se pot responsabiliza membrii comunității și instituțiile sociale în vederea asumării efectelor și consecințelor pandemiei care periclitează valoarea fundamentală- viața tuturor și a fiecăruia în parte. În contextul impus de pandemie și în anul respectiv s-a continuat în formatul online manifestarea științifică. Format în care s-a încercat să se demonstreze că, pericolele cu care se confruntă lumea contemporană pot fi transformate în oportunități, valorificând instrumentarul filosofiei deopotrivă cu celelalte posibilități oferite de deschiderile Erei Informaționale. Cu atât mai mult cu cât, instrumentarul filosofiei deconspiră multitudinea de posibilități pe care transformările digitale le aduc în spațiul comunitar și environmental. Dar și că aceste posibilități așa cum s-a demonstrat în pandemiei de departe nu sunt racordate între ele pe orizontală și verticală prin acțiunile ce se întreprind. Aceste acțiuni în mare ajung energofage prejudiciind și comunitatea, environmentul, dar și condiția umană. Indubitabil comunicările participanților la Conferința științifică consacrată Zilei Mondiale a Filosofiei, prin problematica susținută, depășesc domeniul disciplinelor filosofice concrete, astfel că o bună parte din materialele prezentate în această lucrare poartă un caracter multidisciplinar, în interconexiune cu alte domenii ale cunoașterii. Considerăm că acesta este un fapt salutabil, deoarece demonstrează atât tendința cercetătorilor de a încetățeni filosofia în mediul comunitar, cât și intenția lor de a transforma obiectivele strategiei UNESCO într-o formă complementară a activităților derulate. De asemenea Conferința, în timp, a ajuns să constituie și o platformă importantă unde se iau în discuție rezultatele obținute privind cele mai stringente probleme. Dat fiind contextul epidemiologic cu care se confruntă societatea și caracterul său pandemic dezbaterile s-au axat pe reliefarea efectelor și consecințelor atât din mediul comunitar, cât și cel environmental. În acest sens, rezultatele obținute de membrii echipei Proiectului 20.70086.1/COV Sustenabilitatea gândirii filosofice în societatea post pandemie, desfășurat în cadrul Secției Filosofie a Institutului de Istorie s-au finalizat cu o monografie colectivă(2021). La o distanță de doi ani concluziile și recomandările obținute în cadrul proiectului respectiv au fost continuate și aprofundate în cercetările membrilor echipei. Or, problematica enunțată în post pandemie rămâne una de referință, inclusiv datorită stării beligerante impuse de faza activă a războiului hibrid al Federației Ruse asupra Ucrainei. Stare de fapt în care societatea este impusă să facă față multiplelor crize din construcția efecte-efecte-consecințe, independent de locația geografică. Manifestările științifice de acest gen echipa secției le valorifică și în raport cu colegii plecați în altă dimensiune existențială. Este un omagiu adus celor care prin efortul depus în 1956 au contribuit la deschiderea Sectorului, ulterior a Secției de Filosofie și Drept(1969) cu statut de institut în cadrul Academiei de Științe a Moldovei. Proiectul Moștenire derulat și actualmente este susținut de cercetătorii din cadrul Secției, astfel an de an la sfârșit de martie se desfășoară simpozionul Moștenirea filosofică: personalități și concepte. De la începuturile instituționalizării cercetărilor în domeniul istoriei filosofiei, ulterior s-au completat și cu alte direcții, iar din 2006 prin propunerea secției și decizia consiliului științific al Institutului de Filosofie și Drept, s-a atestat școala de istorie a filosofiei Alexandru Babii. Eveniment care a fost inclus în conținutul celor două volume de Istorie a Academiei de Științe a Moldovei apărută în 2006. Deopotrivă cu perpetuarea memoriei comunității filosofilor care încearcă să aducă în circuitul public aportul înaintașilor, să sensibilizeze opinia publică din societatea Republicii Moldova privind valorificarea gândirii critice în toate domeniile de activitate. De asemenea în cadrul manifestărilor științifice sunt aduse în atenția opiniei publice , nu doar celei academice semnificația contribuției reprezentanților de odinioară a Secției de Filosofie. În acest an comemorăm 90 de ani de la nașterea doctorului habilitat în filosofie, profesor universitar Nicolae Mihai(1933-2003). Unul dintre promotorii filosofiei în lucrările sale , inclusiv în cel al filosofiei științei, dar și susținător al filosofiei lui Karl Popper. Actualmente moștenirea, dar și domeniul filosofiei chiar și după 30 ani de Independență a societății Republica Moldova continuă să rămână la indexul nepăsării nefiind valorificată atât în curricula universitară, cât și în cercetări. Iar în ultimii 4ani , chiar dacă propunerile membrilor secției de proiecte privind: contribuția filosofiei la implementarea practicilor de gândire critică(2019) sau o hermeneutică a științei deschise(2021,2022) în care digitalizarea este propusă în calitate de o nouă metodă generală în cunoașterea științifică, dar și cea publică au fost respinse de experții ANCD ca fiind ne sustenabile. Aceste respingeri sunt demontate de realitățile societății secolului XXI, dar că cercetările sunt conectate cu comunitățile științifice din afara spațiului Republicii Moldova. Remarcăm că este foarte facil să distrugi, însă este foarte greu în timp să construiești un colectiv de cercetători format, instruit și educat.