Ordinul Proboscidea Illiger, 1811 din Ponțianul Republicii Moldova
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
108 2
Ultima descărcare din IBN:
2023-11-07 13:03
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
56.012(478) (1)
Paleontologie (121)
SM ISO690:2012
OBADĂ, Teodor. Ordinul Proboscidea Illiger, 1811 din Ponțianul Republicii Moldova. In: Perspective contemporane în etnologie, muzeologie şi ştiinţele naturii, Ed. Ediția 34, 25 octombrie 2023, Chişinău. Chişinău: Editura „Lexon-Prim”, 2023, Ediția XXXIV, pp. 49-50. ISBN 978-9975-172-13-4.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Perspective contemporane în etnologie, muzeologie şi ştiinţele naturii
Ediția XXXIV, 2023
Conferința "Perspective contemporane în etnologie, muzeologie şi ştiinţele naturii"
Ediția 34, Chişinău, Moldova, 25 octombrie 2023

Ordinul Proboscidea Illiger, 1811 din Ponțianul Republicii Moldova

CZU: 56.012(478)

Pag. 49-50

Obadă Teodor12
 
1 Institutul de Zoologie, USM,
2 Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală
 
 
Disponibil în IBN: 31 octombrie 2023


Rezumat

teritoriul Republicii Moldova sunt reprezentate în următoarele puncte fosilifere: Stolniceni, Drăguşenii Noi, r-nul Hâncești; Mihailovca, Sagaidac, Porumbrei, r-nul Cimișlia; Leordoaia, Bahmut, r-nul Călărași; Veveriţa-2, r-nul Ungheni; Bălănești, Mileşti, r-nul Nisporeni; Lozova, r-nul Strășeni (Lungu, 1988; Nicoara, Lungu, 2008; Nicoara, 2011; Lungu, Rzebik-Kowalska, 2011). Piesele de proboscidieni fosili din aceste puncte sunt foarte rare. Tetralophodon longirostris este reprezentat prin: a) Fragmentul de mandibulă din stânga cu schimbul molarilor m1-m2 sin., s. Leordoaia, r-nul Călărași (colecția Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, nr. inv. FN 616). Anterior, din acest punct fosilifer a fost indicată greșit prezența mastodontului zygodont Zygolophodon turicensis (Nicoara, 2009; Lungu, Rzebik-Kowalska, 2011). b) Un rând bulbar care provine din punctul fosilifer Veverița-2, s. Veverița, r-nul Ungheni (colecția paleontologică de la Facultatea de Geografie a Universității Pedagogice „Ion Creangă” din Chișinău, FN). Choerolophodon pentelici este reprezentat de următoarele piese: a) Fragmentul de mandibulă cu m3 sin., din s. Drăguşenii Noi, r-nul Nisporeni (colecția Muzeului Complexelor Faunistice Fosile din Moldova, Institutul de Zoologie, Chișinău, Republica Moldova), nr. V – 4/1; piesa a fost anterior determinată greșit ca Anancus arvernesis (Давид, Шушпанов, 1972); b) Fragmentul de mandibulă cu schimbul molarilor m2-m3 dex., s. Lozova, r-nul Străşeni (colecția Muzeului de Paleontologie, Muzeul Naţional ştiinţifico-ţinutal al Academiei Naţionale de Ştiinţe a Ucrainei, Kiev, Ucraina, nr. inv. OF-974). Piesa a fost anterior determinată ca Choerolophodon pentelici (Алексеева (1955 a, b) și incorect ca Anancus arvernensis (Пiдопличко, 1956; Логвиненко, 2008). Genul Zygolophodon este reprezentat prin fragmentul de mandibulă cu schimbul molarilor m2-m3 dex., s. Veverița, r-nul Călărași. Donația a fost primită la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală (Chișinău) în iunie, 2023 (colecția Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, nr. inv. TR 245). Aceasta a fost colectată de Andrei Golimaz (locuitor din s. Curtoaia, r-nul Ungheni) în anul 2019, în timpul extragerii nisipului din punctul fosilifer Veverița-2, r-nul Ungheni (47°21’23”N, 28°6’0”E). Piese din genul Deinotherium, din depozitele Ponțianului pe teritoriul Republicii Moldova nu au fost semnalate (Lungu, Obadă, 2001).