Boris Malski – personalitate culturală basarabeană din prima jumătate a sec. XX
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
215 0
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
929(478) (27)
Biografii și studii înrudite (486)
SM ISO690:2012
MACOVEI, Tamara. Boris Malski – personalitate culturală basarabeană din prima jumătate a sec. XX. In: Istorie, etnografie şi spiritualitate în viziunea personalităţilor basarabene din a doua jumătate a sec. al XIX-lea – prima jumătate a secolului al XX-lea, Ed. 4, 23 septembrie 2023, Chişinău. Chişinău: Editura „Lexon-Prim”, 2023, Ediția 4, pp. 12-13. ISBN 978-9975-172-12-7..
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Istorie, etnografie şi spiritualitate în viziunea personalităţilor basarabene din a doua jumătate a sec. al XIX-lea – prima jumătate a secolului al XX-lea
Ediția 4, 2023
Conferința "Istorie, etnografie şi spiritualitate în viziunea personalităţilor basarabene din a doua jumătate a sec. al XIX-lea – prima jumătate a secolului al XX-lea"
4, Chişinău, Moldova, 23 septembrie 2023

Boris Malski – personalitate culturală basarabeană din prima jumătate a sec. XX

CZU: 929(478)

Pag. 12-13

Macovei Tamara
 
Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală
 
 
Disponibil în IBN: 26 septembrie 2023


Rezumat

Născut într-o familie de intelectuali în s. Trușeni – Lăpușna (Basarabia), pe data de 28 decembrie 1912, a plecat în eternitate în localitatea Turda, județul Cluj, Transilvania, pe 16 aprilie 1994. În satul natal, a studiat cursurile școlii primare, apoi familia a plecat spre Buzău, acolo terminând cele gimnaziale. Facultățile de studii superioare le-a făcut la București. În anul 1990 a fost primit în Uniunea Scriitorilor din România. A debutat în 1932, în revista Cultura Poporului, cu schița Crâmpeie. Colaborări a avut și cu revistele Steaua, Tribuna, Viața. Făcând parte din echipa studențească a Fundației culturale ,,Principele Carol”, a fost observat de D. Gusti. Urmărindu-i munca timp de vreo cinci ani, la cererea lui B. Malski, D. Gusti cu plăcere l-a înscris printre echipierii pe care Fundația Culturală Regală ,,Principele Carol II”, din înaltul îndemn al Maiestății Sale Regelui Carol II, îi trimite pe patru ani de zile prin sate pentru cunoașterea și ridicarea lor culturală. După o muncă de un an, în echipa satului Nereju din Vrancea, alți trei ani V. Malski și-a schimbat locația, alegându-și drept câmp de muncă satul Olănești din Cetatea-Albă, o localitate puțin cunoscută în acele timpuri, din această regiune a Basarabiei. Rodul muncii sale științifice s-a revărsat într-o frumoasă monografie, cu un volum total de 760 de pagini, elaborată sub diriguirea vestitului sociolog, folclorist, etnolog D. Gusti la sfârșitul anilor 1930. În 1939, monografia în două volume este editată de Tipografia de pe lângă Prefectura jud. Cetatea Albă, sub denumirea Olăneștii. Monografia sociologică a unui sat de pe Nistru, cu o prefață de D. Gusti. În 1943, B. Malski se stabilește cu traiul la Turda, după ce a ocupat câteva catedre de prin Moldova. În 1948, publică Istorioara despre cocostârci. În 1969, publică Tributul ființei, în 1980 – Isprăvile hoinarului Catalig, Plecarea lui Lică Ciocârlan – în 1981, în 1984 – Întoarcerea lui Lică Ciocârlan, în 1990 – Nucul copiilor. Multe articole au fost semnate sub pseudonimele BV. Malevschii, BV. Pescar, BV. Potop, BV. Malinescu. Nobila misiune pe care a redat-o B. Malski în opera sa este că s-a ocupat de om și de societate ca de ceva întreg, adică de sinteza tuturor părților componente ale omului, sinteza care singură are valoare în sine. Afirmația lui despre viața socială este că: nu există hazard, tot ce există are logica sa, justificarea sa. Pentru fiecare fel de manifestare își are înfipte rădăcinile în cadre, fiecare dintre cele patru cadre (cosmic, vital, social, psihic) nu determină viața socială, ci o condiționează, dar toate cadrele împreună determină fundamentul acestei vieți. D. Gusti, apreciindu-l la justa valoare, zice: Să dăm drept model altor truda acestui harnic tânăr, care a știut să facă din mintea lui, cultura și experiența lui, cu jertfa atât de îndelungată a puterii lui de muncă, o faptă care nu este numai științifică, ci și una de deosebită valoare etică și națională. Spre recuperarea patrimoniului cultural al satului Olănești, prin anii 2013, medicul Ion Corcimari, fost locatar al satului, emigrat, vine cu idea de reeditare a prețioasei monografii enciclopedice consacrate Olăneștiului, pentru a fi transmisă sătenilor, bibliotecilor în mod special, pentru ca tânăra generație să studieze, să cunoască și să transmită valorile perene ale localității Olănești.