În „O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia”, Mihai Cimpoi examinează literatura română din spaţiul dintre Prut şi Nistru ca parte integrantă a literaturii române, drumul spre universalitate nu poate fi asigurat decât printr-o „cuprindere totală” (Theodor Codreanu), adică prin „încercarea sisifică, tipic basarabeană, de a evada din orizontul îngust” (Mihai Cimpoi). O literatură care vine dintr-o cultură minoră (Lucian Blaga) ca a noastră, o literatură de inspiraţie preponderent rurală, cu o mare miză pe conformismul etnic, nu se adaptează uşor la noile forme de viaţă. În istoria literaturii române din Basarabia rolul modelator al lui Creangă se adevereşte în mod exemplar mai cu seamă în perioadele de cotitură în asimilarea artistică a realităţii, probate de radicalizarea conceptului de literatură. Mihai Cimpoi, Ion Ciocanu, Vasile Badiu, Sava Pânzaru, Alexandru Burlacu, Alina Ciobanu ş.a. înregistrează, ilustrează şi analizează impactul marilor înaintaşi asupra prozelor lui Constantin Stere, Leon Donici, Gheorghe V. Madan, Dominte Timonu, Mihail Curicheru, Sergiu Victor Cujbă ş.a. Scriitura lor se caracterizează printr-o redesoperire a lui Creangă într-un nou context de democratizare/ liberalizare/ radicalizare a sistemului de convenţii în dialogul textelor, prin experimentarea artistică a ludicului, viziunii ironice sau pan-erotice, prin parodierea modelelor consacrate, cu intertextualizări deliberate, programatice.

In „An Open History of Romanian Literature in Bessarabia”, Mihai Cimpoi examines Romanian literature from the space between the Prut and the Dniester as an integral part of Romanian literature, the road to universality can only be ensured through "total comprehension" (Theodor Codreanu), i.e. through "the typically Bessarabian, Sisyphean attempt to escape from the narrow horizon" (Mihai Cimpoi). A literature that comes from a minor culture (Lucian Blaga) like ours, a literature of predominantly rural inspiration, with a high stake on ethnic conformism, does not adapt easily to new forms of life. In the history of Romanian literature in Bessarabia, Creanga's modelling role is particularly exemplary in periods of turning points in the artistic assimilation of reality, as evidenced by the radicalisation of the concept of literature. Mihai Cimpoi, Ion Ciocanu, Vasile Badiu, Sava Pânzaru, Alexandru Burlacu, Alina Ciobanu and others record, illustrate and analyse the impact of the great forwards on the prose of Constantin Stere, Leon Donici, Gheorghe V. Madan, Dominte Timonu, Mihail Curicheru, Sergiu Victor Cujbă, and others. Their writing is characterized by a re-operation of Creanga in a new context of democratization/liberalization/radicalization of the system of conventions in the dialogue of texts, by artistic experimentation with playfulness, ironic or pan-erotic vision, by parodying established models, with deliberate, programmatic intertextualizations.