Îndată după anexarea de către URSS, Basarabia a fost supusă politicii de deznaționalizare, alături de celelalte republici socialiste. Portul popular, tradițiile, limba română, toate aceste elemente identitare au fost distorsionate. Astfel, au apărut costumele scenice, produse la atelierele Combinatului Ministerului Culturii. Pentru confecționarea lor erau folosite mașinile de brodat, iar produsul finit nu mai avea practic nici o asemănare cu ceea ce numim costum tradițional. Ornamentele erau supradimensionate, foloseau culori aprinse etc., cu pretextul că, în acest mod, costumele arătau bine și erau vizibile din orice colț al sălii. Scopul lor principal era însă de a aminti mereu, atât celor care le purtau, cât și celor care le vedeau, că moldovenii nu sunt totuna cu românii. Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală a colectat de-a lungul timpului piese valoroase ale costumului atât femeiesc, cât și bărbătesc. Printre acestea există și un număr de costume de scenă. Astăzi, când societatea noastră caută să reînvie tradițiile, să îmbrace la cele mai importante evenimente, costumul popular sau, cel puțin, cămașa, pălăria sau brâul, studierea schimbărilor pe care le suferă costumul în perioada sovietică este absolut necesară și poate fi efectuată cercetând colecția de costume deținută de MNEIN.