Educaţia nu poate fi analizată în afara interacţiunii complexe dintre individ şi societate, deoarece „dacă eliminăm factorul social din copil, rămânem doar cu o abstracţie; dacă eliminăm factorul individual din societate, rămânem doar cu o masă inertă şi fără viaţă” (J. Dewey, 1992, p.48). Nu putem vorbi despre şcoală fără a nu face referire la tipul de societate în care aceasta există, deoarece, pe de o parte, schimbările din societate îşi pun amprenta asupra mediului educaţional, iar pe de altă parte, școala este sau ar trebui să fie principalul factor de susţinere şi promovare al schimbărilor din societate. Cunoaşterea condiţiilor sociale, a culturii şi civilizaţiei actuale dar şi a tendinţelor de evoluţie, devine o necesitate pentru orice profesor/ educator/ formator care formează cetăţenii lumii de mâine. Critical thinking este unul dintre cele mai populare obiecte de învăţământ în ţările de limbă engleză. Se învaţă la liceu, în loc de logică. Se învaţă la colegiu, ca pregătire pentru a învăţa să compui discursuri sau eseuri, să scrii articole, să dezbaţi o teză sau un caz. Există cursuri de gândire critică pentru jurişti şi cursuri de gândire critică pentru poeţi. Gândirea critică este adesea asociată cu filosofia, dar poate fi strict asociată cu logica informală. Cel care gândește critic pune întrebări, însă le pune pentru a decide ce este rezonabil să creadă. Indiferent dacă este vorba de noi înşine sau de altcineva, a lua poziție într-o problemă înseamnă a aserta sau a pretinde ceva. A gândi critic înseamnă a supune unei evaluări raționale atât respectiva aserțiune sau pretenție, cât şi temeiurile pe care se bazează aceasta. A gândi critic presupune: - a proceda calm, rațional, a nu ne lăsa influențați de nici un fel de factori externi - a ne baza, în principal, pe cunoştințe referitoare la aserțiune şi la justificarea acesteia. În acest studiu voi investiga importanța dezvoltării gândirii critice în special la nivelul școlii.

Education cannot be analyzed outside of the complex interaction between the individual and society, because "if we remove the social factor from the child, we are left with only an abstraction; if we eliminate the individual factor from society, we are left with only an inert and lifeless mass." (J. Dewey, 1992, p.48) We cannot talk about school without referring to the type of society in which it exists, because, on the one hand, changes in society leave their mark on the educational environment, and on the other hand, school is or should be the main factor supporting and promoting changes in society. Knowing the social conditions, the current culture and civilization, but also the trends of evolution, becomes a necessity for any teacher/educator/trainer who trains the citizens of tomorrow's world. Critical thinking is one of the most popular educational subjects in English-speaking countries. It is taught in high school, instead of logic. It is learned in college, as preparation for learning to compose speeches or essays, to write articles, to debate a thesis or a case. There are critical thinking courses for lawyers and critical thinking courses for poets. Critical thinking is often associated with philosophy, but it can be strictly associated with informal logic. The critical thinker asks questions, but he asks them to decide what it is reasonable to believe. Whether it's about ourselves or someone else, taking a stand on an issue means asserting or claiming something. To think critically means to subject to a rational evaluation both the respective assertion or claim, as well as the grounds on which it is based. To think critically requires: - to proceed calmly, rationally, not to be influenced by any kind of external factors - to rely, mainly, on knowledge related to the assertion and its justification. In this study I will investigate the importance of developing critical thinking especially at school level.