Articolul precedent |
Articolul urmator |
![]() |
![]() ![]() |
Ultima descărcare din IBN: 2024-06-14 12:57 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
378.147 (662) |
Învățământ superior. Universități. Cursuri universitare (2669) |
![]() GRANCEA, Ioana. Valorificarea optimă a surselor de informare în scrierea academică din ştiinţele comunicării. In: Şcoala internaţională de metodologie în ştiinţele socioumane: Educație și gândire critică, 17-18 noiembrie 2022, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea de Stat din Moldova, 2022, Ediția a 5-a, pp. 83-84. ISBN 978-9975-159-95-1. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Şcoala internaţională de metodologie în ştiinţele socioumane Ediția a 5-a, 2022 |
||||||
Conferința "Şcoala internaţională de metodologie în ştiinţele socioumane" Chişinău, Moldova, 17-18 noiembrie 2022 | ||||||
|
||||||
CZU: 378.147 | ||||||
Pag. 83-84 | ||||||
|
||||||
![]() |
||||||
Rezumat | ||||||
Lucrarea are în atenţie situările studenţilor în raport cu sursele de informare pe care le utilizează în scrierea academică din Ştiinţele Comunicării. Pe baza a 112 de interviuri realizate în perioada 2021-2022 (interviuri individuale sau focus-grupuri) cu studenţi înscrişi în domeniul Ştiinţelor Comunicării din Iaşi, Cluj şi Bucureşti, am descoperit trei categorii de relaţionări posibile cu sursele de informare. Prima, şi cea mai frecvent invocată, tratează sursele strict ca autorităţi, iar cuvintele lor sunt considerate a fi un temei suficient pentru convingerile pe care studenţii le exprimă pe parcursul lucrării. Acest prim tip de relaţie implică recunoaşterea superiorităţii epistemice a sursei în raport cu nivelul la care se găseşte studentul. O a doua categorie este abordată într-un orizont al egalităţii epistemice: studenţii pot completa, nuanţa sau contrazice anumite afirmaţii făcute de autorii citaţi, bazându-se pe propriile experienţe în domeniul despre care scrie (sau vorbeşte) autorul respectiv. A treia categorie de surse devine pentru studenţi obiect al analizei critice, care presupune asumarea unei superiorităţi epistemice. Voi argumenta necesitatea tuturor celor trei categorii de surse pentru dezvoltarea gândirii critice a studenţilor. De asemenea, voi sublinia câteva disfuncţii care se pot insinua în fiecare dintre cele trei cazuri. În sfârşit, voi identifica principalele căi de optimizare a procesului de relaţionare cu sursele, printr-o mai bună cunoaştere a limitelor epistemice pe care le are fiecare punct de vedere exprimat în ştiinţele comunicării, limite accentuate de specificul acestui domeniu. |
||||||
Cuvinte-cheie studentul ca agent epistemic, superioritate epistemică, egalitate epistemică, inferioritate epistemică, gândire critică în Ştiinţele Comunicării, the student as an epistemic agent, epistemic superiority, epistemic equality, epistemic inferiority, critical thinking in Communication Sciences |
||||||
|