Cercetările în situl Ivancea-Sub Pădure au continuat și în anul 2022 în cadrul proiectului „Ausgrabung der Siedlung der Poienești-LucașeucaKultur von Ivancea - Sub Pădure”. Investigațiile planificate au fost marcate de schimbarea strategiei și metodologiei de cercetare. Grație reușitei din anul precedent de delimitare a suprafeței așezării Poienești-Lucașeuca (în continuare P-L) (în baza unui studiu corelat al magnetometriei și perieghezelor ordonate), s-a decis că cercetările urmează să fie organizate pe suprafețe mari, urmărind scopul de a înțelege cât mai exact organizarea interioară a sitului din a doua epocă a fierului. Mai mult, având deja verificate diverse microspații și constatând că stratul superior este afectat de arătură pe o profunzime de circa 0,4 m, s-a decis înlăturarea acestuia cu ajutorul tehnicii mecanizate. După utilizarea tehnicii, suprafața supusă cercetării a fost răzuită manual, ceea ce a oferit posibilitatea delimitării structurilor arheologice. Având în vedere că în anul 2022 ne-am propus să cercetăm spațiul în care anomaliile de pe harta magnetometrică sugerau localizarea unei posibile locuințe rectangulare de dimensiuni mari (Fig. 1, 1) și care implicau metode specifice de cercetare, s-a decis testarea metodei în spațiul imediat alăturat amplasării structurii arheologice. Astfel, prima secțiune trasată (nr. 24) cuprindea doar o mică parte din urmele locuinței, fiind amplasată în partea relativ centrală a sitului, ușor deplasată spre nord-est (Fig. 1, 1). Ea avea dimensiunile de 11 × 35 m. Ulterior, paralel cu aceasta a fost trasată secțiunea nr. 25, fiind despărțită de precedenta printr-un martor cu lățimea de 0,5 m. Dimensiunile celei de a doua suprafețe erau de 12 × 35 m. Secțiunea nr. 24 includea suprafața în care au fost surprinse urmele mai multor anomalii accentuate. Pe harta magnetometrică acestea se prezentau sub formă relativ circulară, aproape identice cu anomaliile investigate în anii precedenți și care s-au dovedit a fi gropi. Majoritatea gropilor cercetate aveau forma circulară în plan și secțiunea în formă de clepsidră. Interesante sunt gropile nr. 76 și 77a, care conțineau numeroase fragmente de la piese din lut de dimensiuni mari, iar în groapa nr. 77a fost consemnată depunerea unei amforete elenistice. Totodată, cercetările au scos la lumină structuri care fie că nu se observau deloc pe harta magnetometrică, fie că puteau fi observate cu greu. Astfel, două locuințe adâncite în sol practic nu au fost deslușite până la efectuarea săpăturii arheologice. Unul dintre complexe(nr. 120) se remarcă printr-un șir de particularități, printre care menționăm adâncirea pereților pe linie oblică spre exterior, extinzând parametrii fundului locuinței (Fig. 1, 2). La aceasta se adaugă amenajarea unui cuptor realizat din piatră în imediata apropiere de peretele nordic cu accesul din exteriorul construcției, acesta fiind însoțit de consolidarea cu piatră a peretelui din preajma cuptorului (Fig. 1, 3). O noutate absolută a fost determinată de gropile de par ce s-au alineat aproape într-un cerc, cu diametrul de 6 × 6,5 m. În interiorul respectivului cerc au fost descoperite alte cinci gropi de par, dintre care patru gropi de par erau amplasate pe perimetrul unui patrulater, iar una era poziționată relativ pe centru. În ceea ce privește urmele locuinței rectangulare de suprafață din secțiunea nr. 24, este de menționat că acestea s-au prezentat în procesul cercetării exact după cum am și presupus: aglomerație de lipitură de lut de dimensiuni medii și mici pe suprafața locuinței. Locuința propriu-zisă, însă, a fost identificată și cercetată deja în secțiunea nr. 25. În urma cercetărilor, s-a conturat o suprafață rectangulară, cu dimensiunile de 12 × 6,5 m, care era acoperită cu fragmente de lipitură de lut. Pe perimetrul acesteia au fost descoperite un șir de gropi de par care reprezentau structura portabilă a locuinței. La ele se adăugau alte două șiruri de gropi în interiorul locuinței. Printre elementele constitutive ale locuinței se numără și o construcție de tip pridvor pe latura estică, cu dimensiunile de circa 2 x 6 m, de la care s-au păstrat urmele gropilor de par. Descoperirea acestei structuri arheologice reprezintă o noutate pentru cultura P-L, deși construcții similare sunt tipice pentru regiunile nordice ale Europei de unde provin o parte dintre purtătorii acestei culturi arheologice. Dincolo de unicitatea respectivei construcții, unele particularități o fac cu totul specială. Ne referim în mod special la câteva gropi de par amplasate pe perimetrul construcției, amenajarea fiecăreia dintre ele fiind însoțită de anumite depuneri. Într-un caz avem semnalat un cuptor, în altul – resturile de la incendierea unei locuințe, iar în al treilea caz – o strachină din pastă fină, cu buza fațetată. Făcând bilanțul celor prezentate, constatăm, pe de o parte, că metodologia selectată pentru cercetare se dovedește a fi una extrem de eficientă, ce deschide perspective largi pentru a înțelege modul de organizare a așezării, iar pe de altă parte – descoperirile ne deschid o largă paletă tipologică de structuri și artefacte, unele dintre ele nemaifiind atestate până la acest moment în siturile culturii P-L.