Noi descoperii arheologice la Trușeni, municipiul Chișinău
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
203 6
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-11 14:33
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
902.2(478-22) (24)
Arheologie (937)
SM ISO690:2012
MISTREANU, Eugeniu. Noi descoperii arheologice la Trușeni, municipiul Chișinău. In: Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie: In memoriam Ion Niculiţă, Ed. IX, 26 mai 2023, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Centrul Editorial-Poligrafic al USM, 2023, Ediția IX, pp. 28-29. ISBN 978-9975-62-524-1.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie
Ediția IX, 2023
Conferința "Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie"
IX, Chișinău, Moldova, 26 mai 2023

Noi descoperii arheologice la Trușeni, municipiul Chișinău

CZU: 902.2(478-22)

Pag. 28-29

Mistreanu Eugeniu
 
 
Proiecte:
 
Disponibil în IBN: 19 mai 2023


Rezumat

În prezentarea noastră familiarizăm publicul interesat cu noi descoperii arheologice de pe moșia satului Trușeni, municipiul Chișinău. În special, este vorba despre un nou sit arheologic, care, pe baza datelor cunoscute în prezent, coordonate cu Agenţia Naţională Arheologică, capătă denumirea de Trușeni VII. Acesta este situat la vest – nord-vest de localitate, la 500 metri nord-vest de „iazul lui Rublă”, pe o înălţime la muchia hotarului cu moșia satului Cojușna, centrul așezării având coordonatele 47° 4’53.62”N 28°39’53.63”E. Anterior, suprafaţa sitului a fost plantată cu viţă de vie, actualmente, aici fiind parcele înţelenite, unele cu livezi, altele prelucrate agricol. Nu excludem existenţa unei așezări fortificate, ţinând cont de relieful zonei și de amplasarea pe o înălţime. Însă intervenţiile agricole intensive din perioada sovietică au făcut ca elementele de fortificaţie să fie distruse, respectiv, să nu fie vizibile astăzi la suprafaţă. Aici, de pe o suprafaţă de 200×150 m, au fost identificate mai multe cioburi ceramice, în special pereţi de vase, de culoare cenușie-gălbuie, din pastă grosieră cu adaos de șamotă, dar și fragmente de ceramică de culoare cărămizie, care par a proveni de la amfore. Descoperirea cea mai spectaculoasă și importantă, în accepţiunea noastră, este a unui picioruș de amforă grecească, care, la o analiză preliminară, pare să fie destul de timpurie – sec. V a. Chr. De asemenea, a fost identificat și un fragment de toartă de amforă. Analiza materialului ceramic, descoperit pe sit, ne permite să afirmăm, cu probabilitate, prezenţa urmelor unei așezări getice timpuri. Materialul amforistic vine să confirme încă o dată relaţiile comerciale dintre lumea greacă și cea getică, numită și barbară. Datarea așezării cu sec. V-III a. Chr., desigur, este cea mai acceptabilă la moment, însă recunoaștem că necesită mai multe precizări susţinute de mai multe „probe”. Printre cioburile recoltate din așezare, au fost identificate și unele din epoca medievală, lucrate la roată sau cu mâna. Descoperirea unui nou sit cu un strat getic și unul medieval nu este o excepţie pe teritoriul moșiei satului. În preajma Trușenilor, urme ale unei asemenea așezări au mai fost identificate în situl Trușeni II „La Chișera”. Vestigii medievale – atât timpurii, cât și târzii – se întâlnesc în așezările Trușeni I și Trușeni IV. Sperăm că noul punct arheologic va contribui la completarea hărţii răspândirii siturilor getice, precum și la stabilirea intensităţii locuirii din perioada medievală.