Introducere. Bronhopneumopatia obstructive cronică (BPOC) este o cauză majoră de morbiditate, mortalitate și de utilizare a asistenței medicale la nivel mondial [1]. În Republica Moldova în anul 2017 cu codul J 44 au fost înregistrate 138,9 cazuri de BPOC la 10.000 populație adultă [2]. Înțelegerea stării actuale a terapiei medicamentoase și a rolului îngrijirii farmaceutice este esențială pentru managementul BPOC. Scopul lucrării. Aprecierea factorilor de risc, a semnelor clinice, precum și a asistenței farmaceutice a BPOC. Material și metode. S-a efectuat o selectare și analiză a surselor bibliografice din baza de date PubMed și din revistele de specialitate referitor la etiopatogenia, simptomatologia și asistența farmaceutică a BPOC. Rezultate. În cadrul etiopatogeniei BPOC există mulți factori de risc exogeni și endogeni, precum infecția respiratorie virală și bacteriană, dezechilibrul în sistemul oxidant–antioxidant, poluanții și substanțele toxice, factorii genetici și alții care reduc toleranța mucoasei bronhiilor față de verigele patogene ai mediului ambiant. Reieșind din rezultatele studiilor clinice efectuate de mai mulți cercetători, s-a constatat că simptomele cel mai frecvent înregistrate la pacienții cu BPOC sunt: oboseală (31%), edemul membrelor inferioare (23%), constricție în torace (22%), pierderi în greutate (16%), temperatură subfebrilă (8%) și alte simptome cu rata mică, precum anxietate și cianoză etc. Grupele de preparate de bază utilizate la bolnavii cu BPOC spitalizați constituie: bronhodilatatoarele, preparatele hormonale și tratamentul antibacterian. A fost efectuat un studiu de către farmaciști care a inclus 49 de pacienți internați în spital din cauza exacerbării BPOC. Au fost evaluate: calitatea vieții și complianța la tratament la 30 de zile după externarea din spital. Rata complianței la terapie a constituit doar 67%. Lipsa tratamentului sistematic este principalul factor de risc pentru exacerbările BPOC și rata sporită de spitalizare. Concluzii: Datele recente au constatat că farmaciștii și serviciile de îngrijire farmaceutică au un impact pozitiv asupra rezultatelor terapiei prin includerea lor în echipa de tratament și managementul BPOC care contribuie la creșterea complianței la tratament și la ameliorarea rezultatelor și eficienței tratamentului.