Utilizarea de antibiotice în mod irațional este un factor determinant pentru dezvoltarea rezistenței microbiene și apariția cazurilor de infecții nosocomiale. În ultimii ani, au fost adoptate strategii cu scopul îmbunătățirii controlului infecțiilor bacteriene și monitorizării consumului de antibiotice la nivel național [1, 2]. Scopul studiului a fost analiza retrospectivă a gamei de antibiotice prescrise pacienților internați într-un spital din București, în perioada ianuarie – decembrie 2019, aprilie 2022 – martie 2023. Consumul de antibiotice a fost exprimat sub formă de DDD (defined daily dose)/ 1000 zile de spitalizare. Rezultate și concluzii. A fost observat un trend crescător comparând cele două intervale de timp, cu diferențe mari pentru următoarele clase terapeutice: peniciline în combinație cu inhibitori de betalactamază (de la 4.64 la 38.99 DDD/1000 zile de spitalizare); cefalosporine (de la 215 la 334.80 DDD/1000 zile de spitalizare); chinolone (de la 15.18 la 48.54 DDD/1000 zile de spitalizare); carbapeneme (de la 20.14 la 58.47 DDD/1000 zile de spitalizare). Consumul de antibiotice a scăzut pentru peniciline (de la 4.64 la 3.66 DDD/1000 zile de spitalizare) și lincomicine (de la 0.29 la 0.13 DDD/1000 zile de spitalizare). S-a observat o creștere a consumului de antibiotice pentru majoritatea claselor de antibiotice la nivel de spital. Monitorizarea continuă a tendințelor de prescriere oferă informații importante autorităților competente pentru implementarea de măsuri care să reducă utilizarea irațională a antibioticelor, cu riscul apariției tulpinilor rezistente.