Mythical and historical memory are two sides of the same reality. Folk legends remind us that there are great tragedies behind great epic heroes and mythic deeds/images. Hidden behind the monumental cultural, literary and artistic legacy lies shocking ritual violence with its deep logos. Sacred and profane violence have many variants and should thus be interpreted with great attention (semantic, semiotic, historical, cultural). The question of the economy of violence is of prime interest because of the wide array of personifications of violence: necessary, moderate, excessive, limitless, absolute, intentional and unintentional. The figure of the scapegoat changes, but not its role in the ritual of violence. The mythical memory of the Macedonians is sensitive and has the capacity to mystify and demystify historical stories. The Macedonian oral literature has preserved numerous legends, stories and poems which evoke the motif of sacrifice, both in its archaic ritualistic form (walling up a live woman in the foundations of bridges) and in its feudal historic forms of social and cultural politics. The focus of this paper will be the legend of King Marko (1335–1395) written down by Marko Cepenkov (1829–1920), and some other literary examples. It will also make a basic classification of violence (ritualistic, necessary, unnecessary and absolute).

Memoria mitică și cea istorică sunt două laturi ale aceleiași realități. Legendele populare ne amintesc că în spatele marilor eroi epici și a faptelor/imaginilor mitice se află mari tragedii. Ascunsă în spatele monumentalei moșteniri culturale, literare și artistice se află violența rituală șocantă, cu logo-urile sale profunde. Violența sacră și profană are multe variante și astfel trebuie interpretate cu mare atenție (semantică, semiotică, istorică, culturală). Problema economiei violenței este de prim interes datorită gamei largi de personificări ale violenței: necesar, moderat, excesiv, nelimitat, absolut, intenționat și neintenționat. Figura țapului ispășitor se schimbă, dar nu și rolul său în ritualul violenței. Memoria mitică a macedonenilor este sensibilă și are capacitatea de a mistifica și demistifica poveștile istorice. Literatura orală macedoneană a păstrat numeroase legende, povestiri și poezii care evocă motivul sacrificiului, atât în forma sa ritualică arhaică (zidind o femeie vie în fundațiile podurilor), cât și în formele sale istorice feudale ale politicii sociale și culturale. Accentul acestei lucrări va fi legenda regelui Marko (1335–1395) scrisă de Marko Cepenkov (1829–1920) și alte câteva exemple literare. De asemenea, va face o clasificare de bază a violenței (ritualistică, necesară, inutilă și absolută).