Lucrarea se bazează pe documentările realizate si publicate de Șt. Ciobanu în lucrarea sa Chișinăul, Editura Comisiunii Monumentelor Istorice, Secțiunea din Basarabia, 1925, care cu certitudine, poate fi considerată „document etnologic”. Autorul descrie orașul preinterbelic și interbelic, punând în lumină o serie de imagini urbanistice, valoroase din punct de vedere etnografic, chiar dacă n-a urmărit acest scop. Noi ne propunem să relevăm aceste aspectele ale Chișinăului de altă dată, remarcate de Șt. Ciobanu și de călătorii străini ce au vizitat Chișinăul în timpuri diferite și la care s-a referit autorul. Vom descoperi o sensibilitate deosebită, îmbinată cu stilul poetic în descrierea locurilor, așezărilor, caselor și construcțiilor urbane, imaginea dinamică a cotidianului urban ce încadrează diferite tipuri de construcții, clădiri administrative ce astăzi nu mai sunt, însă le putem cunoaște datorită acestei lucrări. Descrierea caselor tradiționale cu viața și activitatea locuitorilor ei. Moda vestimentară a nobilimii și hainele de zi cu zi a locuitorilor de rând, obiceiurile vechi de delimitare a hotarelor, viața și activitățile urbane. Este semnificativ faptul, în condițiile de azi, când avem un război terorist aproape de hotarele noastre și când avem atâția refugiați în Moldova, să remarcăm descrierea orașului Chișinău, care în timpul mișcării eteriste (1821–1823), se transformase într-un loc sigur pentru refugiați, prinți și domnitori, nobili aristocrați, așa cum îl descrie Șt. Ciobanu, „rezervorul de prinți șu de boieri nobili din Constantinopol și din cele două principate”. Aceste și alte caracteristici de epocă, relevante din punct de vedere etnologic, le vom urmări în evoluție, regăsindu-le și descifrându-le astăzi în cotidianul urban, chișinăuian.