Investiţiile sunt relevante în economia unei ţări, prin care se reprezintă suportul material al dezvoltării economico-sociale. Deoarece economia ţării se bazează pe entităţile producătoare de bunuri şi prestatoare de servicii, un mare interes reprezintă dezvoltarea procesului investiţional la nivelul entităţilor. Activitatea investiţională a entităţilor determină rezultatele economicofinanciare, posibilităţile creşterii entităţii în viitor şi soluţionarea multor probleme nu doar la nivel micro, dar şi la nivel macroeconomic. Din punct de vedere macroeconomic, investiţiile se examinează în baza politicii investiţionale a statului, veniturilor şi utilizării forţei de muncă. La acest nivel, investiţiile formează baza accelerării progresului tehnico-ştiinţific, ameliorarea calităţii bunurilor şi serviciilor etc. Abordarea investiţiilor la nivel microeconomic denotă că principalul moment este procesul de luare a deciziilor cu privire la investiţii în cadrul entităţilor şi punerea la dispoziţie a metodelor ştiinţifice concrete pentru elaborarea politicilor optime de investiţii. La acest nivel, investiţiile contribuie la reînzestrarea tehnică a entităţii, asigurarea stabilităţii financiare, extinderea afacerii etc. Activitatea investiţională a entităţii poate fi privită ca un sistem specific de gestiune, deoarece se desfăşoară în baza deciziilor luate de managerii entităţii. O problemă majoră pentru decidentul investiţional în cadrul unei entităţi este momentul când trebuie să fie aleasă varianta care prevede cele mai mari economii şi totodată asigură creşterea productivităţii muncii şi calitatea bunurilor produse. Cea mai dificilă decizie este pentru alegerea din numărul total de variante existente pe aceea care încorporează cele mai mici valori de investiţie în favoarea căreia se prevăd cele mai reduse cheltuieli de exploatare a obiectivului pus în funcţiune. Datorită viitorului incert sunt necesare investigaţii ca să se determine nivelul de risc al investiţiei. În acest sens, se fac aprecieri în legătură cu posibilele schimbări ce pot surveni în legătură cu cererea pieţei, preţul, calitatea solicitată etc. Luând în considerare cele expuse, investitorul poate fundamenta deciziile cele mai realiste, evitând unele consecinţe nedorite în ce priveşte decizia de investire. Un manager profesionist va elabora o serie de calcule sau simulări de situaţii care să-i permită estimarea cu un grad înalt de exactitate a unor modificări de cereri ale pieţei cu privire la cantitate, preţ, calitate etc. În această conjunctură, ce precede luarea unei decizii de investire, în care elementul dominant şi hotărâtor este realizarea unui profit cât mai mare, apare necesitatea evaluării oricărei variante din punct de vedere al eficienţei economice. Astfel, calculele de eficienţă economică a investiţiilor constituie un instrument în alegerea acelor soluţii pentru care se obţin efecte maxime cu eforturi minime. Decizia de investiţii constituie o problemă de opţiune între alternative, care prin diferite considerente clarifică importanţa fundamentală a acesteia în managementul entităţii, şi anume: constituie suportul creşterii pe termen lung a entităţii; consumă o parte substanţială a resurselor entităţii; este influenţată de consideraţia mediului financiar şi ţine de complexitatea deciziei de investiţii şi fluxurilor informaţionale necesare. Relevanţa deciziei de investiţie se reprezintă print-o decizie de politică generală a entităţii, care necesită în cadrul entităţii un sistem de organizare ce va permite buna circulaţie a informaţiei şi va asigura coerenţa deciziilor. Iar, în baza celor expuse, investitorii actuali trebuie să facă faţă mediului investiţional în continuă schimbare, să se adapteze într-un mod rapid la cererea consumatorilor, să deţină calitatea proceselor productive mobilizând toate competenţele lor umane.