Economia digitală – factor stimulator al creşterii economice
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
267 16
Ultima descărcare din IBN:
2024-04-11 16:36
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
33:004+338.1 (1)
Economie. Științe economice (9417)
Știința și tehnologia calculatoarelor. Calculatoare. Procesarea datelor (4187)
Situație economică. Ciclu economic. Dezvoltarea structurii economice. Creștere (279)
SM ISO690:2012
BALAN, Aliona. Economia digitală – factor stimulator al creşterii economice. In: Rolul investiţiilor în dezvoltarea economiei digitale în contextul globalizării financiare, Ed. 3, 22-23 decembrie 2016, Chişinău. Chişinău: Departamentul Editorial-Poligrafic al ASEM, 2016, Ediția 3, pp. 156-157.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Rolul investiţiilor în dezvoltarea economiei digitale în contextul globalizării financiare
Ediția 3, 2016
Conferința "Rolul investiţiilor în dezvoltarea economiei digitale în contextul globalizării financiare"
3, Chişinău, Moldova, 22-23 decembrie 2016

Economia digitală – factor stimulator al creşterii economice

CZU: 33:004+338.1
JEL: O30, O11

Pag. 156-157

Balan Aliona
 
Academia de Studii Economice din Moldova
 
 
Disponibil în IBN: 7 aprilie 2023


Rezumat

Economia digitală reprezintă una dintre pietrele de temelie ale creşterii economice şi ocupării forţei de muncă. Tehnologiile informaţiei şi telecomunicaţiilor aduc un aport decisiv la îmbunătăţirea competitivităţii mediului de afaceri, creşterea eficienţei sectorului public, reducerea birocraţiei, contribuind astfel la ameliorarea nivelului de trai al cetăţenilor. Economia digitală se dezvoltă rapid la nivel global, circa 10% anual, depăşind de trei ori indicatorul creşterii economice globale. În anul 2015 economia digitală mondială a generat 24 de trilioane de dolari. Economia digitală este estimată la 3,2 trilioane de dolari în economiile ţărilor G-20 şi contribuie cu până la 8% din PIB, stimulând creşterea şi crearea locurilor de muncă. În plus, peste 75% din valoarea adăugată creată on-line aparţine industriei tradiţionale, ca urmare a creşterii productivităţii muncii. Republica Moldova acordă o atenţie sporită Sectorului tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) în calitatea sa de motor al creşterii şi dezvoltării economice. Un important indicator al dezvoltării sectorului TIC în R.M. este ponderea lui în crearea PIBului. Sectorul TIC a avut în 2015 o contribuţie de 7,1 % din PIB, fiind în scădere faţă de anul 2014 cu 0,2 p.p., constituind cca 8 miliarde lei anual, Figura 1. Aportul major, de circa 80%, revine telecomunicaţiilor, care de fapt au şi generat creşterea valorii adăugate în sector. Conform estimărilor oficiale, mai mult de 0,8% din PIB sau circa 12% din valoarea adăugată în sector revine companiilor producătoare de software şi deservire a calculatoarelor. Extrem de important pentru reflectarea rolului sectorului TIC în creşterea economică este ponderea lui în operaţiunile de export. Comerţul exterior al companiilor din sectorul TIC a crescut considerabil în ultimii ani. Conform datelor BNM, volumul exporturilor serviciilor TIC a crescut cu 10% în ultimii 5 ani, de la 159,5 milioane USD la 176,12 milioane USD în 2015. Tendinţa este susţinută de investiţiile în sectorul TIC. Volumul total al investiţiilor efectuate în sectorul TIC pe parcursul anului 2015 a constituit 2051,8 mil. lei, cu 14% mai puţin comparativ cu anul 2014. Figura 1. Ponderea sectorului TIC în volumul PIB, % Sursa: http://www.mtic.gov.md La nivel mondial, Republica Moldova a avansat nouă poziţii în clasamentul general al Raportului Global privind Tehnologiile Informaţionale 2015, ajungând pe locul 68 din 143 de ţări, devansând state ca Ucraina, Bulgaria şi Serbia. Astfel, ratingurile internaţionale poziţionează Republica Moldova în categoria ţărilor cu nivel mediu de dezvoltare a sectorului TIC. Concluzii. Creşterea ritmului de dezvoltare a sectorului TIC din Republica Moldova ar putea contribui la sporirea competitivităţii economice a ţării. Este necesar ca integrarea digitală a R. M. în economia globală să aibă loc în toate sectoarele - economic, social şi guvernamental. Analiza situaţiei din ţările ce înregistrează o infrastructură TIC digitală remarcabilă (Singapore, Finlanda, Suedia, Olanda, Norvegia, Elveţia, SUA, Marea Britanie, Luxemburg, Japonia), relevă o corelare strânsa între gradul de competitivitate şi gradul de pregătire electronică. Ţările cu cel mai înalt nivel al competitivităţii au şi cel mai înalt grad de pregătire electronică. Statele respective au atins un nivel înalt de dezvoltare şi datorită eforturilor considerabile, depuse în extinderea şi consolidarea sectorului TIC, în atragerea unor investiţii masive în sector. Prin urmare, şi în cazul Republicii Moldova sunt necesare măsuri efective de impulsionare a procesului de dezvoltare a sectorului TIC, de stimulare a investiţiilor străine directe în acest sector.