Interesul pentru tezaurul muzical din Sfântul Munte Athos a crescut simțitor în ultimul timp, fapt datorat accesului cercetătorilor muzicologi la fondurile bibliotecilor comunităților monahale din acest centru al spiritualității creștin-ortodoxe. Un rol important în evoluția muzicii de cult bisericesc creștin l-a avut activitatea călugărilor din mănăstirile şi schiturile de la Sfântul Munte Athos. Mulți copiști de manuscrise muzicale, compozitori de muzică psaltică, care şi-au început activitatea la Sfântul Munte sau au rămas să se afirme acolo, au provenit din mănăstirile şi schiturile din Moldova, inclusiv din spațiul ei est-prutean, care ne interesează în primul rând . Demersul de fată îşi propune să exploreze prezențele basarabene în viața așezămintelor monastice atonie, care s-au dovedit a fi nu doar păstrătoare de tradiție spirituală şi cultural-muzicală, ci şi importante depozitare de manuscrise muzicale – baza formării de cântăreți. Pe parcurs vor fi evidenţiate numele unor figuri monahale ilustre (Iustin Caramanliu, Ştefan Romanov, Gavril Panţa, Nichita Basarabean, Ilie Hulpe, Ioan Guţu ş.a.), care au excelat în activitatea de copiere a cărţilor de muzică psaltică, contribuind astfel la conservarea, copierea şi (sau) multiplicarea manuscriselor muzicale. În comunicare vor fi evidențiate instituțiile claustrale (mănăstiri şi schituri) cu care călugării basarabeni au făcut legământ pentru o viaţă religios-ascetică în cadrul comunității mânăstirești (schitul Lacu de la mănăstirea Sfântul Pavel, chilia Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul – Colciu – Vatoped), manifestându-se ca şi copiști de manuscrise muzicale. Vor fi reliefate unele contribuții ale psalților şi copiștilor din stânga Prutului la conservarea, copierea şi multiplicarea manuscriselor muzicale. Urmărind cursul vieţii religioase în lăcaşele din Muntele Athos şi activitatea psalţilor, specializați în copierea manuscriselor muzicale, vom încerca să surprindem genuri de texte transcrise şi cuprinse în cărțile religioase, păstrate în bibliotecile athonite: antologhioane, priveghere, stihirare, doxastare; notația muzicală a acestora (cu preponderență hrisantică) şi limbile în care a fost transpus conținutul literar (română, greacă sau bilingve). Comunicarea oferă cercetării muzicologice câteva date ce contribuie la conturarea unei imagini generale asupra activității prolifice promovate de iluștrii psalți şi copiști basarabeni la așezămintele monastice de la Sfântul Munte, cu rezonanță în spiritualitatea creștin-ortodoxă.