În prezent, creaţia muzical-bisericească a distinsului înaintaş al artei corale basarabene Mihail Berezovschi este subiectul unei teze de doctorat în curs de realizare. Cercetând viaţa şi creaţia corală bisericească a părintelui Mihail Berezovschi, am ajuns să aflăm că maica stareţă a mănăstirii Răciula — egumena Eustatia, în vârstă de 91 de ani, l-a cunoscut personal pe Mihail Berezovschi. Dânsa ne-a relatat faptul că în anul 1938, Mitropolia Basarabiei organizase la Chişinău Institutul călugăriţelor infirmiere, cu scopul de a pregăti surori care să îngrijească bolnavii în spitalele militare şi civile. Anume în perioada studiilor la acel Institut, Maica Eustatia a avut prilejul să-l cunoască pe Mihail Berezovschi, care pe atunci era deja o personalitate cu renume. În articol se relatează şi despre corul condus de maica Mavra, în care a cântat şi ea, şi care se succeda la serviciile divine ce aveau loc la Sobor sau la Mitropolie, cu corul lui M. Berezovschi. Maica Eustatia ne-a relatat mai multe amintiri legate de colaborarea părintelui M. Berezovschi cu acest cor; ne-a vorbit despre trăsăturile sale fizice şi calităţile sufleteşti. Conform mărturiilor maicii Eustatia, părintele avea o capacitate uimitoare de a descoperi talentul unui om şi ştia să aprecieze acest aspect chiar de la bun început. Am aflat de la egumena Eustatia că însuşi Mitropolitul Efrem (în perioada respectivă) îi purta un deosebit respect şi l-a investit cu multă influenţă în cadrul Mitropoliei. Cu părere de rău, maica Eustatia nu a reuşit să finalizeze ciclul complet de doi ani de studii la Institutul călugăriţelor infirmiere din Chişinău, din cauza evenimentelor istorice ce au survenit în vara anului 1940. Maica îşi aminteşte şi azi cu un vădit disconfort emoţional de acele zile în care a fost nevoită să-şi adune rapid într-o servietă doar puţine haine şi câteva cărţulii şi să parcurgă pe jos drumul de la Chişinău până la Răciula — localitate în care s-a refugiat şi unde mai târziu avea să devină stareţă a Mănăstirii Răciula. Din păcate, maica nu a putut să ne ofere un răspuns satisfăcător la întrebarea ce s-a întâmplat cu M. Berezovschi atunci când s-a început războiul. Ne-a comunicat doar faptul că pe atunci vehicula informaţia potrivit căreia M. Berezovschi ar fi plecat în România, fără a se şti dacă a şi ajuns la destinaţie. Căutările noastre în Arhiva Naţională a Republicii Moldova, inclusiv în registrul Serviciilor Secrete, care de curând au devenit accesibile, cu părere de rău, nu s-au soldat cu un rezultat, — nu am găsit nici o informaţie care ar aduce lumină cu privire la acea perioadă din viaţa lui Mihail Berezovschi. Cu toate acestea, nu excludem că ar putea exista nişte dovezi revelatoare cu privire la ultimele luni din viaţa compozitorului şi sfârşitul lui pământesc în paginile documentelor stocate în Arhivele din Bucureşti.