În articolul de faţă, se analizează repertoriul ortodox tradiţional muzical-liturgic reflectat în ciclul Liturghia Sfântului Ioan Gură-de-Aur pentru cor feminin la 3 voci sau cor de copii de Mihail Berezovschi, care este primul ciclu de muzică religioasă bisericească semnat de compozitorul basarabean. Toate creaţiile din acest ciclu sunt în limba rusă, întrucât au fost concepute în baza melodiilor bisericii ortodoxe ruse. În ele se face simţită legătura compozitorului cu Instituţiile muzicale ruseşti, fiind un ciclu compus în tinereţe, ca rezultat al studiilor. Merită a fi menţionat faptul că acest ciclu a fost editat la Moscova, la editura lui P. Jurghensohn cu permisiunea Comitetului de cenzură bisericească din St. Petersburg din 15 decembrie 1900. Prima ediţie a acestui ciclu nu se prea găseşte în bibliotecile instituţiilor muzicale publice şi ale celor specializate din Republica Moldova, existând doar câteva exemplare ale acestei Liturghii în bibliotecile personale ale familiilor de preoţi şi în colecţiile de note ale dirijorilor de cor din bisericile noastre. Acest ciclu a fost reeditat mai târziu, în anul 1996, de către editura Живоносный источник. În prezent, circulă un exemplar şi mai recent al acestei Liturghii, fiind retipărită în anul 2005 la Moscova de către aceeaşi editură Живоносный источник care a realizat şi prima reeditare. Comparând ediţia din anul 2005 cu cea originală, din 1900, autoarea a depistat următoarele: în ediţia din anul 2005 au fost omise unele informaţii pe care le găsim în partitura editată de Jurghensohn. Şi anume: în partitura originală este indicat, pe lângă izvorul melodiilor, şi vocea căreia i-a fost încredinţată melodia, iar în unele cazuri chiar şi tonalitatea. Liturghia Sfântului Ioan Gură-de-Aur la 3 voci cuprinde atât creaţii originale, cât şi armonizări ale melodiilor tradiţionale religioase, menţionate în acest ciclu ca melodii din psaltichie, precum şi aranjamente ale creaţiilor altor compozitori. M. Berezovschi ne oferă informaţii privind sursa melodiilor tradiţionale religioase, fiind vorba despre Obihodul rusesc ediţia din anul 1892, precum şi numărul de pagină la care se află aceste surse în Obihod. Mihail Berezovschi armonizează diferite variante locale de melodii: Curtea Imperială, Iaroslavi, Feofanov, de Simonov Veche, Chişinău, precum şi două dintre cele trei forme majore ale cântării “znamenîi” a bisericii ortodoxe ruse — kieveană şi cea grecească. Compozitorul basarabean Mihail Berezovschi a întocmit acest ciclu fiind destinat unui colectiv coral cu posibilităţi mai limitate, de doar 3 voci, ceea ce face ca ciclul analizat să fie unul destul de accesibil, întrucât componenţa colectivului coral pentru care a fost conceput nu este una foarte complexă. Datorită acestui fapt, ciclul Liturghia Sfântului Ioan Gură-de-Aur a lui Mihail Berezovschi corespunde necesităţilor actuale ale colectivelor din parohiile mai mici. Liturghia Sfântului Ioan Gură-de-Aur la 3 voci are un volum destul de redus, de 39 de pagini în cazul ediţiei din 2005, şi doar 32 de pagini în ediţia P. Jurghensohn din 1900, cuprinzând doar cele mai elementare creaţii muzicale ce sunt interpretate în cadrul Liturghiei. În procesul de analiză a ciclului, autoarea a depistat mai multe creaţii pe care compozitorul le-a retratat ulterior în ciclul său mai amplu Imnele Sfintei Liturghii (1922) editat în limba română, printre care: Prochimenele duminicale, Aliluia, Răspunsurile Mari — Mila Păcii după melodia Iaroslavl aranjată de Lvov, Cuvine-se cu adevărat “Arhieresc”, precum şi chinonicul Lăudaţi pe Domnul. Prin analiza comparată, autoarea a apreciat care sunt schimbările ce survin în partiturile creaţiilor retratate de compozitor în ulteriorul său ciclu — Imnele Sfintei Liturghii. În rezultatul celor relatate în articol, autoarea reliefează meritele compozitorului basarabean, printre care: aportul său incontestabil la continuarea tradiţiei de cântare religioasă, precum şi la îmbogăţirea artei corale autohtone prin creaţii originale, în conformitate cu genurile canonice ale muzicii bisericeşti, având drept rezultat dezvoltarea artei corale autohtone în general, compozitorul pledând pentru melodiile cele mai simple şi accesibile, propunând o variantă corală omogenă pentru colectivele eparhiale, ceea ce i-a asigurat acestui ciclu o arie largă de răspândire în spaţiul ortodox.