În studiu sunt prezentate câteva documente inedite de patrimoniu, din secolele XVII-XVIII, păstrate la Secția de Manuscrise – Carte Rară a Bibliotecii Academiei Române din București, în care pustnicul Daniil Sihastrul, ctitorul și starețul Mănăstirii Voroneț, este menționat ca sfânt, având sfi nte moaște, fi ind făcător de minuni și cinstit ca al doilea hram al mănăstirii sale, înainte de canonizarea sa de către Biserica Ortodoxă Română, în iunie 1992. Documentele la care se face referire sunt hrisoave, adică acte ofi ciale emise de domnii Moldovei, din familiile Cantemir, Duca, Racoviță, Ghica, Callimachi, și vin să completeze celelalte acte similare, din veacurile XVI-XVIIII, o parte publicate, pe baza cărora, în istoriografi e s-au și emis ipoteze că Daniil Sihastrul ar fi fost canonizat în timpul mitropolitului Grigorie Roșca, la mijlocul veacului al XVI-lea, bineînțeles, în condițiile în care se putea atunci. Ca tipologie, actele prezentate sunt danii sau întăriri domnești ale privilegiilor anterioare ale Voronețului sau scutiri de taxe și, dincolo de aspectele religioase, ele conțin și alte informații interesante, de natură socială, politică sau instituțională.

In this article, we wish to present and analyze several documents from the 17th-18th centuries, în which Daniil the Hermit was mentioned as a saint, with holy relics, long before his offi cial canonization by the Romanian Orthodox Church (in June 1992). The Voroneț church, that sheltered the tomb of Daniil the Hermit, venerated him as its offi cial second patron saint, toghether with the historical patron, Saint George the Martyr. On the one hand, the acts attested the veneration of the Hermit as a saint by the people, secular and ecclesiastical authorities. On the other hand, the documents, beeing issued by the rulers of Moldavia belonged to diff erent boyar families (Cantemir, Duca, Racoviță, Ghica, Callimachi), they underlined the popularity of our saint. The rulers of the country issued the acts in order to exempted the Voroneț Monastery from some taxes and to grant or confi rm it diff erent privileges. So, the charters can be used, not only in ecclesiastical studies, but also in further historical ones, because they contain important economic, social and political data, as well.