Arheologia preventivă. O altfel de poveste
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
143 1
Ultima descărcare din IBN:
2023-04-07 18:57
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
902(498) (44)
Arheologie (937)
SM ISO690:2012
VASILE, Gabriel, MORINTZ, Alexandru. Arheologia preventivă. O altfel de poveste. In: Cercetări bioarheologice şi etnoculturale în sud-estul Europei, Ed. 1, 15-18 august 2019, Crihana Veche (Cahul). Crihana Veche (Cahul): ICBE, 2019, pp. 71-72. ISBN 978-9975-84-XXX.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Cercetări bioarheologice şi etnoculturale în sud-estul Europei 2019
Conferința "Cercetări bioarheologice şi etnoculturale în sud-estul Europei"
1, Crihana Veche (Cahul), Moldova, 15-18 august 2019

Arheologia preventivă. O altfel de poveste

CZU: 902(498)

Pag. 71-72

Vasile Gabriel, Morintz Alexandru
 
Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Academia Română
 
 
Disponibil în IBN: 10 februarie 2023


Rezumat

Săpaturile de salvare tind să devină tot mai pregnante în cercetarea arheologică din România. Desi, deseori sunt discutate relativ critic prin prisma exigenţelor şi standardelor cercetărilor sistematice tradiţionale, acestea oferă oportunităţi ştiinţifice incontestabile. Pe lângă anumite dezavantaje (necesitatea încadrării în termene stricte pentru întocmirea documentaţiei, efectuarea decercetări de teren în conditii adesea nefavorabile), pot fi enumerate şi avantaje considerabile (achiziţionarea de echipamente, efectuarea de analize, finanţarea participărilor la simpozioane sau chiar la cercetări arheologice sistematice). Nu în ultimul rând, acestea pot oferi situaţii arheologice inedite, completând informaţiile existente, adesea întrun mod neaşteptat. O asemenea descoperire face obiectul prezentei comunicări. În cadrul unor cercetări arheologice preventive, desfăşurate în 2018 în Bucureşti, au fost recuperate resturi scheletice umane ce provin de la cel puţin trei indivizi, dintre care unul (adult tânăr de sex masculin), prezintă o serie de caracteristici inedite. Descoperirea, din cunoştintele noastre, este unică în context arheologic, prezintă anumite particularităţi, de tipul unor perforaţii la nivel articular, prin care oasele erau prinse între ele cu ajutorul unor sârme metalice din cupru. Prezenţa unei perforaţii de dimensiuni mai mari, executată longitudinal la nivelul unor oase, ne face să credem că au existat şi tije metalice, cu rol de susţinere şi fixare suplimentară. Considerăm că acest tip de schelet a fost utilizat în scop didactic, ca material de referinţă, sau ca piesă de colecţie şi poate fi pus pe seama începuturilor învăţământului medical din România de la sfârşitul secolului al XIX-lea. * Cercetarea s-a desfăşurat în cadrul proiectului Platformă pluridisciplinară complexă de cercetare integrativă şi sistmatică a identităţilor şi patrimoniului cultural tangibil şi non-tangibil din România (PATCULT#RO) – cod PN-III-P1-1.2-PCCDI-2017-0686. Fig. 1. Sârme metalice la nivelul articulaţiei gleno-humerale stângi Fig. 2. Platou tibial stâng, modificări osoase cauzate de prezenţa unor tije metalice