Necropola eneolitică de la Gumelniţa (jud. Călăraşi, România)
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
180 5
Ultima descărcare din IBN:
2024-01-06 14:55
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
902/903.5”634”(498) (1)
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (254)
SM ISO690:2012
VASILE, Gabriel, LAZĂR, Cătălin. Necropola eneolitică de la Gumelniţa (jud. Călăraşi, România). In: Cercetări bioarheologice şi etnoculturale în sud-estul Europei, Ed. 1, 15-18 august 2019, Crihana Veche (Cahul). Crihana Veche (Cahul): ICBE, 2019, pp. 32-34. ISBN 978-9975-84-XXX.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Cercetări bioarheologice şi etnoculturale în sud-estul Europei 2019
Conferința "Cercetări bioarheologice şi etnoculturale în sud-estul Europei"
1, Crihana Veche (Cahul), Moldova, 15-18 august 2019

Necropola eneolitică de la Gumelniţa (jud. Călăraşi, România)

CZU: 902/903.5”634”(498)

Pag. 32-34

Vasile Gabriel1, Lazăr Cătălin2
 
1 Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Academia Română,
2 Institutul de Cercetare al Universității din București
 
 
Disponibil în IBN: 9 februarie 2023


Rezumat

Necropola de la Gumelniţa aparţine comunităţii umane ce a locuit pe aşezarea de tip tell de la „Măgura Gumelniţa” , situl eponim al civilizaţiei eneolitice. Necropola a fost descoperită în anii ’60 ai secolului trecut, pe terasa înaltă de la est de tell. Atunci şi ulterior, în anii ’70, au fost cercetate nouă morminte de inhumaţie. În anul 2017 a fost reluată cercetarea sitului Gumelniţa (aşezarea şi necropola aferentă) sub forma unui proiect interdisciplinar complex. Lucrarea de faţă va prezenta rezultatele preliminare, arheologice şi antropologice, obţinute în urma cercetării, între anii 2017-2018, a 10 complexe funerare de inhumaţie. Acestea conţineau indivizi depuşi în poziţie chircită, pe partea stângă, orientaţi pe direcţii apropiate de est. Gradele de conservare şi de reprezentare sunt diferite, iar în unele situaţii au fost descoperite resturi ce provin de la mai mulţi indivizi. Piese de inventar funerar au fost identificate într-un singur mormânt. Analiza antropologică a urmărit o serie de aspecte tafonomice,determinarea sexului, estimarea vârstei la deces sau estimarea staturii indivizilor. De asemenea, au fost surprinse o serie de modificări scheletice care conduc la identificarea unor patologii osoase şi dentare. Alte aspecte analizate au constat în înregistrarea unor anomalii şi caractere epigenetice sau în consemnarea unor elemente ale stresului biomecanic. Cercetarea s-a desfăşurat în cadrul proiectului Platformă pluridisciplinară complexă de cercetare integrativă şi sistmatică a identităţilor şi patrimoniului cultural tangibil şi non-tangibil din România (PATCULT#RO) – cod PN-III-P1-1.2-PCCDI-2017-0686. Fig. 1. Mormântul 3 Fig. 2. Mormântul 10 Fig. 3. Urme de arsură secundară la nivelul frontaluluiFig. 4. Aspecte tafonomice evidenţiate prin activitatea rădăcinilor Fig. 5. Şanţul şi fosa muşchiului vastus lateralis