În baza informațiilor notate în dosarul personal al compozitorului A. Mulear din Arhiva Organizațiilor Social-Politice din Republica Moldova, fondul Uniunii Compozitorilor, se cunoaște faptul că, în portofoliul său componistic se găsesc peste 350 de lucrări publicate pe teritoriul Moldovei, în Moscova, în Ucraina și interpretate atât pe scenele fostei Uniunii Sovietice, cât și peste hotarele ei. Caracterizat de către colegii de breaslă, compozitorul Mulear a fost un participant activ la nenumărate concursuri, congrese, cât și la decadele artei și literaturii moldovenești la Moscova și decadele culturii bulgare, unde lucrările sale ocupau un loc central și se bucurau de succes. Printre cele mai importante și cunoscute participări ale maestrului A. Mulear se enumeră: Decada artei și literaturii moldovenești la Moscova, în anul 1960, cu piesa-cantată Slavă Moscovei iar la Decada Bulgară din anul 1963 au fost interpretate două lucrări pentru voce (bariton) și pian: Balcanii haiducești și Renumita bulgară. Cele Șase miniaturi pentru vioară și pian au fost interpretate în cadrul Congresului al III-lea al UC RSSM, iar la 4 iunie 1981 au fost recomandate spre interpretare în cadrul Festivalului unional de muzică sovietică ce a avut loc la Tbilisi. Ciclul Patru piese pentru vioară au fost propuse în cadrul Concertului de la Casa compozitorilor, iar pentru Concursul Republican de Compoziție — Sonata pentru pian. Mai târziu, compozitorul scrie compoziția Aria Mamei pe care o dedică aniversării a 30 de ani de la biruința asupra Germaniei fasciste, urmată de Poemul pentru cor Viața este la fel de lungă ca timpul dedicată Congresului XXV, PCUS. Numele compozitorului A. Mulear se regăsește și în programul celei de-a XIV-a Plenare a Uniunii Compozitorilor din Moldova, din perioada 12–17 decembrie 1981, la două categorii: I. Muzică simfonică și II. Muzică camerală. Sintetizând cele prezentate în articol, putem afirma că A. Mulear, prin participarea sa dinamică în cadrul nenumăratelor activități culturale, și-a demonstrat atașamentul față de cultura muzicală autohtonă, aducând anumite contribuții la cultura moldovenească din acea perioadă.