Actualitate. Naşterile la adolescente constituie 10% din numărul total de naşteri în Republica Moldova, constituind un risc major de sănătate atît pentru mamă cât şi pentru făt. Consecinţele sarcinii precoce sunt atât de ordin medical, precum şi psiho-social. Astfel, implementarea măsurilor eficace de prevenire a sarcinii precoce au o importanţă prioritară pentru ameliorarea indicatorilor sănătăţii reproducerii in general. Materiale şi metode. Analiza secundară a rezultatelor studiilor comportamentale în sănătatea şi dezvoltarea adolescenţilor (2003 şi 2012) cu aplicarea unui chestionar autocompletat pe un eşantion de 2400 respondenti adolescenţi de 10-19 ani în cadrul instituţiilor de învăţământ, reprezentativ la nivel naţional (sondajul a fost efectuat în mod repetat – în 2003 şi 2012 utlizînd o metodologie similară); a statisticilor oficiale în domeniu şi datele reviului de evidenţe referitor la abordările contemporane în selectare a metodelor de prevenire a sarcinii la adolescenţi. Rezultate. În 2012, 38% din adolescenţii de 15-19 ani din Republica Moldova au indicat că au avut relaţii sexuale. Comportamentului sexual la adolescenţi are o serie de particularităţi: la ei are loc debutul relaţiilor sexuale, adeseori, nu conştientizează riscurile, nu pot prognoza urmările în multe cazuri şi este mai mare probabilitatea să nu utilizeze metode de protecţie; predomină curiozitatea, dorinţa de a fi matur; caută obţinerea dragostei, plăcerii (în lipsa dragostei în familie – legături cu parteneri mai în vârstă, incest); are un caracter sporadic şi întâmplător cu mai mulţi parteneri ocazionali sau mai multe relaţii stabile în serie, au o complianţă joasă cu metodele de contracepţie care trebuie administrate zilnic/în mod constant. Conform datelor disponibile, în decursul ultimului deceniu, a sporit proporţia adolescenţilor de 15-19 ani sexual activi care au utilizat prezervativul la primul contact sexual (de la 47% în 2003 spre 61% în 2012) şi a celor care l-au folosit consistent în decursul ultimului an (de la 35% în 2003 spre 52,8% în 2012). Totodată, este îngrijorător faptul, că s-a redus proporţia adolescenţilor care utilizează şi alte metode eficiente de prevenire a sarcinii, cum ar fi pastilele contraceptive (de la 17,4% în 2003 spre în 8,8% în 2012) şi a DIU (de la 2,8% în 2003 spre 1% în 2012) şi a sporit de circa 2 ori proporţia celor care nu utilizează nici o metodă de prevenire a sarcini ( de la 5,6% în 2003 spre 9% în 2012). Concluzii. Pentru a reducere impactul sarcinii precoce, adolescenţii trebuie să beneficieze de programe complexe de educaţie sexuală în instituţiile de învăţământ, în familie şi societate în general, care include şi subiectele de comportament contraceptiv sigur. La fel, este crucial de asigurat accesul acestora la metode contraceptive eficace. În selectarea metodelor de contracepţie pentru adolescenţi, specialiştii trebuie să ia în considerare, că adolescenţii sunt eligibili pentru toate metodele de contracepţie – nu este nici o metodă care nu poate fi folosită doar pe motive de vîrstă; prezervativul trebuie să fie totdeauna recomandat în consilierea contraceptivă; metoda dublă de protecţie trebuie promovată printre adolescenţi; adolescenţii trebuie să fie informaţi despre contracepţia de urgenţă. Contracepţia cu efect îndelungat reversibil (LA RCs) trebuie să fie în particular disponibilă şi pentru adolescenţi - DIU , injectabile.