Studiul este dedicat unei lucrări de proporții a cunoscutului compozitor Boris Dubosarschi (1947—2017). Scrisă în 2004, Partita pentru nai și orchestră încă nu a fost studiată de muzicologi, cu toate că o merită din câteva motive. Este o lucrare polivalentă, contopind particularitățile mai multor tipuri de ciclu instrumental: suită barocă, sonată barocă, suită modernă, simfonie, concert. Încadrată în general în stilistica muzicii preclasice, Partita revelează și unele trăsături ale scriiturii contemporane. O calitate aparte îi oferă îmbinarea sonorității naiului și a orchestrei de cameră. Conceptul original, limbajul muzical atractiv, partida naiului solistic plină de virtuozitate și melodism — grație acestor calități lucrarea este solicitată în practica artistică și pedagogică, fi ind destinată interpreților profesioniști și studenților de la treapta superioară a studiilor muzicale. Articolul este un omagiu în memoria lui Boris Dubosarschi care în anul 2022 ar fi împlinit 75 de ani.

The study is dedicated to a large-scale work by the famous composer Boris Dubosarschi (1947—2017). Written in 2004, the Partita for panpipe and orchestra has not yet been studied by musicologists, although it deserves it for a few reasons. It is a multifaceted work, merging the peculiarities of several types of instrumental cycle: baroque suite, baroque sonata, modern suite, symphony, concerto. Framed generally in the stylistics of pre-classical music, the Partita also reveals some features of contemporary writing. A special quality is given by the combination of panpipe and chamber orchestra sonority. The original concept, the attractive musical language, the solo panpipe full of virtuosity and melody — thanks to these qualities the work is in demand in artistic and pedagogical practice, being intended for professional performers and students from the higher level of musical studies. Th e article is a tribute to the memory of Boris Dubosarschi who would have turned 75 in 2022.