În anul 1991, în cadrul săpăturilor de salvare a unor tumuli situaţi pe o cumpănă de ape a luncii Prutului şi paralelă cu acesta, la 1,5 km NNE de localitate a fost descoperită o necropolă plană aflată dedesubtul nivelului antic al tumulului II. Consta dintr-o construcţie de cult, o groapă rituală şi cinci morminte de inhumaţie în poziţie decubitus dorsal cu genunchii ridicaţi. Patru erau în jurul structurilor cultice, iar ultimul – la o distanţă de 11,3 m SSV de acestea. Analiza planigrafia a complexului ne face să credem că mormântul 4/11 (puţ complex, adâncimea – 5, 05 m) este principal, cel puţin cele trei morminte de copii (catacombe şi gropi cu nişă) au fost făcute intenţionat prin sacrificarea respectivilor. Dintre acestea, m. 2 /5 a fost răvăşit ritual în vechime, inventarul păstrându-se în partea lui inferioară. Mormântul 5/12 (adult, femeie?) era într-o groapă simplă, cvasi-dreptunghiulară. Inventarul mormintelor era bogat şi variat, fiind descoperite piese din aur (sceptru, inele de buclă), aramă (brăţări, mărgele cilindrice, inele de buclă, pumnal), os (omoplat crestat), corn (vârfuri, falos), scoici (Unio şi fosile), silex (nucleu, lame), piatră (tesle, mărgele cilindrice). Analiza complexă a materialului necropolei indică puternice influenţe ale tradiţiilor răsăritene – Srednii Stog II, grupurilor Mariupol’, Hvalynsk şi îndeosebi cultura Novodanilovka. Dintre cele balcanice, desigur necropola Varna. V. Dergacev include situl în grupul cultural Suvorovo-Casimcea, deşi noi vedem mai multe deosebiri între acestea decât similitudini. De asemenea, nu credem că este vorba despre o necropolă familială, întreg complexul formându-se şi fiind determinat de mormântul 4/11, care are un statut social-politic şi religios deosebit. Pe de altă parte este evidentă originalitatea construcţiilor sepulcrale (catacombe, puţuri adânci), precum şi alte detalii de rit şi ritual funerar care lasă încă destule rezerve în atribuirea acestora. Deosebit de relevante şi diagnostice în determinările culturale ale complexului sunt rezultatele analizei antropologice realizată de către I. Potekhina. Conform caracteristicilor craniului din m. 4 ( 20-25 ani), acesta este atribuit uneia dintre variantele vechi ale tipului mediteranean şi anume varianta mezomorfă a europoizilor de sud, care ocupă o poziţie intermediară între formele leptomorfe ale europoizilor şi protoeuropoizilor hipermorfe (гиперморфными ?). Subliniem opinia antropologului, după care, craniile grupului Novodanilovka se deosebesc categoric de cel de la Giurgiuleşti. Exemplarele de la Mariupol’ şi Lugansk, sunt masive de tipul protoeuropoid, ca şi de cele de la Ofatinţi, care sunt de tipul mediteranean clasic. Deşi conform tipologiei materialului de inventar mormintele în discuţie sunt apropiate unora de la Varna (m. 3), ultimii se atribuie tipului dinaric de rasă, fiind de origine balcanică. Se deosebeşte craniul în discuţie şi de cele din cultura Gumelniţa. Dintre cele mai apropiate exemplare, după caracteristicile dimensionale sunt acelea din necropola Igreni a culturii Srednii Stog – varianta mezomorfă a tipului mediteranean, reprezentanţii căruia au fost atestaţi în diverse areale ale Europei de SE (Balcani, Dobrogea, Muntenia, Transilvania zona Niprului Inferior şi alte teritorii din NV Mării Negre) pentru perioada pre-Iamnaia. Pe de o parte (antropologic) se evidenţiază tendinţa pătrunderii acestuia în direcţia NE, pe când vestigiile arheologice indică o direcţie inversă – din zonele de stepă ale Ucrainei spre vestul Mării Negre şi Balcani, evidenţiindu-se contacte intense între acestea.