Perioada primei jumătăți a secolului al XIX-lea se caracterizează printr-o lipsă acută de stabilitate în circulația monetară din spațiul dintre Prut și Nistru, drept consecință, în primul rând, a rigorilor impuse odată cu instaurarea regimului fanariot în Principatul Moldovei, iar în al doilea rând, ca urmare a anexării Basarabiei de către Imperiul Rus, prin suprapunerea și implementarea directivelor noului regim. Respectiv, la începutul secolului al XIX-lea sunt răspândite pe scară largă emisiuni monetare care circulau în întreg Principatul Moldovei, etapă în care moneda rusească nu va juca un rol substanțial în circuitul monetar. Ulterior, după anexare, răspândirea acesteia se va intensifica semnificativ, îndeosebi după includerea Basarabiei în sistemul economic al Imperiului Rus și introducerea monedei rusești în mod oficial ca mijloc de circulație monetară. În colecția numismatică din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei se regăsesc o bună parte din tipurile de emisiuni rusești din această perioadă – atât ale lui Alexandru I (1801-1825), cât și ale lui Nicolae I (18251855). Piesele au fost atestate în structura unui tezaur (tezaurul de la Ratuș (35 AE, 1801-1848)), dar și ca numeroase descoperiri izolate, reprezentate, în cea mai mare parte, de nominaluri din cupru: polushka, den’ga/denejka, ¼, ½, 1, 2, 3, 5 și 10 copeici, dar și de nominaluri din argint: 5, 10, 20 și 25 copeici, polupoltinnik, poltină și rublă. Aceste descoperiri certifică, fără îndoială, o diversitate însemnată de tipuri monetare din circulație, dar, totodată, și o răspândire constantă a emisiunilor rusești pe tot parcursul primei jumătăți a secolului al XIX-lea.